Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 la data de 27.09.2001, reclamanta – societate pe acţiuni a chemat-o în judecată pe pârâtă – societate cu răspundere limitată, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea cambiei emisă de pârâtă la data de 17.07.2001 pentru suma de 2.464.124.473 lei, prin care a dat ordin ca reclamanta să-i achite această sumă.
Prin sentinţa civilă nr. 10946 din 25.10.2001, instanţa a admis excepţia necompeten-ţei materiale invocată din oficiu şi şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia comercială. S-a reţinut că, faţă de dispoziţiile art. 1 pct. 1 lit. a C. proc. civ., acţiunile comerciale neevaluabile în bani sunt de competenţa în primă instanţă a tribunalului.
Prin sentinţa civilă nr. 3228 din 7.03.2002, Tribunalul Bucureşti- Secţia comercială a respins ca inadmisibilă acţiunea.
în motivarea soluţiei, s-au arătat următoarele.
La data de 17.07.2001, pârâta, în calitate de trăgător, a emis o cambie asupra reclamantei, în calitate de tras, pentru plata sumei de 2.464.124.473 lei la data de 19.07.2001, în Bucureşti, sumă ce urma să fie plătită de tras, în speţă reclamanta, pârâtei, în calitate de trăgător şi beneficiar, instanţa calificând cambia emisă în baza art. 977 şi urm. C. civ. coroborate cu dispoziţiile legii speciale – Legea nr. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, ca fiind o cambie în interes propriu. Prin încheierea de şedinţă din data de 25.07.2001 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 9006/2001, la cererea pârâtei, trăgător-beneficiar, cambia a fost învestită cu formulă executorie, fiind pusă în de către beneficiar, în speţă reclamanta.
Acţiunea de faţă nu este o opoziţie la executare cambială, reglementată de art. 62 şi urm. din Legea nr. 58/1934, ca o cale de apărare la îndemâna debitorului cambial, în speţă, trasul, ci din motivarea acţiunii, precum şi din temeiul de drept indicat de reclamantă la termenul din 7.03.2002, prin cererea precizatoare depusă la dosarul cauzei, respectiv art. 948, 949, 953-961 şi art. 966 C. civ., precum şi art. 17 din Legea nr. 58/1934, instanţa a apreciat că este vorba despre o acţiune în anularea cambiei de drept comun.
Analizând această situaţie de fapt prin prisma probelor administrate în cauză, instanţa a reţinut că acţiunea formulată este inadmisibilă întrucât, conform art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, în cazul în care cambia a fost învestită cu formulă executorie, debitorul, respectiv trasul, are la dispoziţie calea opoziţiei la executare cambială, care este calificată de doctrină ca un adevărat proces cambial declanşat de însuşi debitorul, prin care aceasta poate invoca toate excepţiile cu privire la valabilitatea titlului cambial. întrucât dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 58/1934 au caracter imperativ, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, instanţa a reţinut că legea restrânge posibilităţile debitorului tras de invocare a excepţiilor de nevaliditate a titlului cambial, pe calea opoziţiei la executare cambială, concluzie care se desprinde, de altfel, şi din interpretarea sistematică a dispoziţiilor Legii nr. 58/1934.
întrucât calea aleasă de reclamanta-debitoare, şi anume acţiunea în anulare de drept comun, nu îi este permisă de lege, instanţa, faţă de dispoziţiile de excepţie ale Legii nr. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Trib. Bucureşti – Secţia comercială, sentinţa civilă nr. 3228 din 7.08.2002
