Domeniu asociat: Faliment
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajuns în stare de , să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre faptele expres enumerate de art.138 din Legea nr.85/2006. Printre acestea fapte sunt menţionate ţinerea unei contabilităţi fictive sau neţinerea acesteia în conformitate cu legea, ca şi ascunderea unor documente contabile (art.138 lit. d).
Sentinţa nr. 337 din 4 martie 2010 pronunţată de Tribunalul Dolj- Secţia Comercială
La data de 29 octombrie 2009 lichidatorul judiciar A SPRL, desemnat să administreze procedura insolvenţei debitoarei SC OO SRL, a formulat cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale împotriva pârâtei RMS, în calitate de fost administrator social al societăţii debitoare şi BAV, în calitate de persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitoarei, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor la suportarea întregului pasiv al SC OO SRL în cuantum de 131.588,32 lei.
În motivare, a arătat că prin adresa nr. 2038/31.03.2009 lichidatorul judiciar a notificat debitoarea şi reprezentatul său legal să pună la dispoziţie documentele financiar – contabile ale SC OO SRL.
Urmare a demersurilor efectuate, la data de 14 aprilie 2009, la sediul administratorului judiciar s-a prezentat RMS care a declarat că de la înfiinţarea societăţii şi până la data prezentei declaraţii s-a ocupat de societatea debitoare, neavând nici o relaţie cu bănci sau furnizori, singura persoană care s-a ocupat de conducerea acestei firme a fost BAV. De asemenea, a declarat că până la începutul anului 2008, contabilitatea a fost ţinută de doamna DN, după care a fost preluată de o contabilă de la DJTS Dolj, şi a înaintat o generală prin care împuternicea pe BAV să o reprezinte în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad, a diverselor instituţii publice şi private şi în faţa organelor de stare civilă şi la toate autorităţile administrative şi financiare de orice fel.
Prin adresa nr. 167646/03.06.2009 Poliţia Municipiului Craiova a comunicat adresa la care locuieşte fără forme legale pârâtul BAV, precum şi faptul că acesta a declarat că actele financiar contabile au rămas în posesia pârâtei RMS
Lichidatorul judiciar a menţionat că pârâtul BAV s-a implicat în conducerea şi administrarea societăţii debitoare SC OO SRL, fapt dovedit de încheierea între SC OO SRL prin administrator BAV şi societatea SC DD SA a unui contract de vânzare-cumpărare identificat la dosarul cauzei, precum şi menţionarea pe facturile de achiziţie de marfă la numele delegatului acestuia.
S-a susţinut faptul că nepredarea documentelor financiar-contabile ale societăţii debitoare prevăzute de art. 28, prejudiciază interesele creditorilor falitei, raportat la faptul că nu au putut fi notificaţi în vederea înscrierii la masa credală şi totodată, prin nepredarea acestora nu s-a putut identifica nici eventuale bunuri în patrimoniul debitoarei, fiind privaţi de posibilitatea îndestulării cu eventuale sume rezultate din valorificarea de bunuri.
De asemenea, s-a susţinut că, prin nepredarea documentelor financiar contabile ale debitoarei, lichidatorul judiciar a fost împiedicat să-şi desfăşoare activitatea pentru care a fost desemnat în cauză de către instanţă.
În practica judiciară s-a statuat împrejurarea că fapta ilicită de neţinere a contabilităţii în conformitate cu legea se apreciază în funcţie de prevederile Legii nr. 82/1991 şi are în vedere în special nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea balanţelor de verificare lunare, a registrului jurnal, registru inventar precum şi respectarea obligaţiilor de întocmire şi depunere a situaţiilor financiare anuale. Această împrejurare care coroborată cu lipsa nejustificată de predare a documentelor contabile dovedesc faptul că în cazul debitoarei falite contabilitatea nu a fost ţinută în conformitate cu legea.
Lichidatorul judiciar a susţinut că fapta astfel săvârşită este una ilicită şi prejudiciabilă, fiind totodată şi cauza ce a generat insolvenţă societăţii debitoare, aspect dovedit de faptul că debitul pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei este debitul datorat de SC OO SRL către creditorii înscrişi în tabel cu creanţele solicitate.
Faţă de aceste considerente, lichidatorul judiciar a apreciat faptul că este cert că fapta de neţinere a contabilităţii conform legii există, este ilicită şi mai mult a fost săvârşită cu intenţie de persoanele ce au asigurat conducerea societăţii debitoare, persoanele ce au avut calitatea de asociat/administrator şi care, deşi aveau cunoştinţă de obligaţiile legale ce le reveneau faţă de societate, au manifestat o totală neglijenţă şi nepăsare cu privire la întocmirea, conservarea şi arhivarea documentelor contabile ale societăţii , împrejurare ce a avut drept consecinţă insolvenţa debitoarei.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâţilor lichidatorul judiciar a învederat faptul că aceştia sunt în măsură să răspundă pentru insolvenţa falitei, întrucât pentru fapta ilicită de neţinere a contabilităţii în conformitate cu legea răspunzători în cazul unei persoane juridice este administratorul social, iar conform informaţiilor obţinute de la ORC de pe lângă Tribunalul Dolj, persoana ce a asigurat conducerea SC OO SRL Craiova, anterior intrării acesteia în insolvenţă a fost numita RMS. Calitatea procesuală a numitului BAV, rezultă din încheierea unui contract opozabil societăţii ( încheiat între SC OO SRL reprezentată de BAV şi SC DD SA), aceasta semnificând faptul ca şi acesta avea drept de semnătura şi calitatea dea angaja societatea în acte şi fapte de comerţ.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 138, alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006.
Lichidatorul judiciar a anexat acte în susţinerea cererii.
La data de 03.12.2009 pârâta RMS a formulat întâmpinare prin care s-a susţinut faptul că a înfiinţat firma SC OO SRL, după care s-a întocmit o procură notarială prin care l-a împuternicit pe BAV să o reprezinte în toate instituţiile din ţară, apreciind pârâta că nu are nici o răspundere în acest litigiu.
La data de 28 ianuarie 2010 pârâta RMS a depus la dosar întâmpinarea prin care a solicitat respingerea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale ca nefondată.
În motivare a arătat că nu există nici un act semnat de către pârâtă în numele şi pentru societatea debitoare, prin care societatea să fi fost prejudiciată şi mai mult decât atât, să contribuie la ajungerea acesteia în stare de insolvenţă. A susţinut că singura persoană care s-a implicat în conducerea şi administrarea SC OO SRL a fost numitul BAV în baza documentului intitulat ” Procură Generală” redactat şi autentificat în cadrul BNP TMD, sub nr. 218/10.01.2006.
S-a susţinut că buna–credinţă a pârâtei este dovedită prin faptul că, urmare a notificării primite din partea lichidatorului judiciar, s-a prezentat la sediul acestuia, unde a oferit toate informaţiile pe care le cunoştea cu privire la SC OO SRL. De asemenea, a precizat că la începutul anului 2008, BAV a preluat prin proces-verbal de predare-primire de la contabila DN toate documentele financiar contabile.
Pârâta RBS a menţionat faptul că la data de 06.01.2010 pârâtul Braun Andrei Victor a înţeles să se prezinte la BNP IVF , unde a consimţit la autentificarea unei declaraţii sub nr. 32/06.01.2010, prin care recunoaşte că a fost singura persoană ce a exercitat acte şi fapte de comerţ în numele şi pe seama SC OO SRL de la înfiinţarea acesteia şi până în prezent în baza procurii generale, recunoscându-şi astfel responsabilitatea exclusivă în privinţa gestiunii şi administrării SC Octan Oil SRL.
Au fost anexate acte în susţinerea întâmpinării.
Instanţa reţine că la data de 26.03.2009 Tribunalul Dolj a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC OO SRL, iar la data de 14.05.2009 s-a dispus trecerea la faliment prin procedură simplificată.
Conform menţiunilor existente în registrul comerţului, administrator social al debitoarei este pârâta RBS, care, după deschiderea procedurii insolvenţei, avea obligaţia îndeplinirii atribuţiilor prev. de art. 28 din Lg. nr.85/2006, respectiv de a depune: bilanţul şi copii ale registrelor contabile; lista completă a tuturor bunurilor debitoarei; lista creditorilor şi adresele acestora; lista plăţilor şi transferurilor efectuate în cele 120 de zile anterioare formulării cererii introductive; contul de profit şi pierderi.
Această obligaţie legale nu a fost însă îndeplinită, fapt ce a determinat imposibilitatea derulării în condiţii normale a procedurii, neputând fi identificate şi urmărite creanţele sau bunurile debitoarei, rezultatul direct fiind cel al neacoperirii pasivului.
Instanţa reţine că la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre faptele expres enumerate de art.138 din Legea nr.85/2006.Printre acestea fapte sunt menţionate ţinerea unei contabilităţi fictive sau neţinerea acesteia în conformitate cu legea, ca şi ascunderea unor documente contabile (art.138 lit. d).
In speţă, administrator statutar al debitoarei este pârâta, care avea obligaţia de a gestiona cu atenţie patrimoniul şi activitatea societăţii, iar încălcarea culpabilă a acestei obligaţii a determinat prejudicierea creditorilor şi atrage răspunderea acestuia.
Judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtei RBS poate fi reţinută fapta de a nu ţine contabilitatea în conformitate cu legea. În calitate de administrator social avea obligaţia de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce i-a fost încredinţat, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, administratorul fiind direct răspunzător de modul în care este ţinută evidenţa contabilă, obligaţiile sale reieşind din disp. art.73 alin.1 lit.c şi alin.2 ale Legii nr.31/1990 (administratorii sunt solidari răspunzători pentru societate, pentru existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere).
In condiţiile în care evidenţa contabilă nu a fost ţinută sau nu a fost ţinută în conformitate cu legea – fapt ce rezultă din nedepunerea actelor prevăzute de art. de art.28 din Lg. nr.85/2006 – există o prezumţie de culpă, deoarece neţinerea contabilităţii în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăţilor cu care se confruntă societatea şi face insesizabilă starea de insolvenţă care poate să apară la un moment dat. Această prezumţie poate fiind răsturnată prin depunerea actelor contabile. Or, actele nu au fost depuse.
In cazul neţinerii contabilităţii în conformitate cu legea, se prezumă, de asemenea, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor.
Apărarea pârâtei RBS referitoare la lipsa de vinovăţie în prejudicierea creditorilor nu poate fi reţinută. Chiar dacă pârâta nu a semnat nici un act în numele societăţii debitoare, aceasta răspunde în temeiul legii. Calitatea de administrator al pârâtei rezultă din actele societăţii şi din înscrierea mandatului de reprezentant al pârâtei în registrul comerţului, neavând importanţă faptul că aceasta nu s-a ocupat de administrarea afacerii. În calitatea ei de unic asociat şi administrator al unei firme în funcţiune, pârâta nu poate susţine că o altă persoană a semnat acte şi a angajat societatea, înfiinţarea şi conducerea unei societăţi presupunând obligaţii de îndeplinirea cărora nu poţi fi exonerat prin invocarea pasivităţii.
În consecinţă, fiind îndeplinite condiţiile legale, instanta a admis cererea, iar pârâta a fost obligata la plata pasivului debitoarei.
Având în vedere faptul că pârâtul BAV a semnat acte în numele debitoarei, aspect recunoscut şi de acesta prin declaraţia autentificată depusă la dosar, fiind un administrator de fapt care răspunde ca şi un administrator de drept, conform art. 71 alin.3 din Lg. nr.31/1990, instanţa constată că şi în sarcina acestuia se poate reţine fapta de a nu ţinere contabilitatea în conformitate cu legea, disp. art.138 din Lg. nr. 85 fiindu-i aplicabile.
Considerentele pentru care este angajată răspunderea pârâtului RBS sunt identice cu cele menţionate la analizarea cererii formulate împotriva pârâtei RBS, astfel ca instanta a admis actiunea formulata.
Domeniu asociat:Faliment
Pentru a se aplica procedura insolvenţei, legea impune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii: creditorul să aibă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă având o valoare cel puţin egală cu valoarea-prag indicată de lege şi debitorul să se afle în situaţia de a nu mai putea face faţă datoriilor sale comerciale.
Creanţa trebuie să aibă un cuantum superior sumei de 30.000 lei, conform art. 3 pct. 12 din lege, iar dacă sunt formulate mai multe cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, acestea vor fi conexate şi stabilirea îndeplinirii sau nu a condiţiilor de deschidere a procedurii insolvenţei referitoare a cuantumului minim al creanţelor se va raporta la valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri, potrivit art. 31 alin. 3 Legea 85/2006.
Creanţa trebuie să aibă un cuantum superior sumei de 30.000 lei, conform art. 3 pct. 12 din lege, iar dacă sunt formulate mai multe cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, acestea vor fi conexate şi stabilirea îndeplinirii sau nu a condiţiilor de deschidere a procedurii insolvenţei referitoare a cuantumului minim al creanţelor se va raporta la valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri, potrivit art. 31 alin. 3 Legea 85/2006.
Sentinţa nr. 50 din 21 ianuarie 2010 pronunţată de Tribunalul Dolj- Secţia Comercială
La data de 14.08.2008, creditorul SC DO SRL, a formulat cerere de declanşare a procedurii insolvenţei împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, pentru suma de 101.706,70 lei, reprezentând debit restant, la care se adaugă dobânda legală aferentă şi penalităţi de întârziere în valoare de 0,4% pe zi, de la data scadenţei 25.06.2008 până la deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului.
În motivare creditorul a arătat că, în fapt, între societăţi s-au desfăşurat relaţii comerciale, astfel că la data de 16.10.2007 s-a încheiat contractul nr. 1508 prin care SC DOS SRL se obliga să livreze către SC MP SRL Craiova produse petroliere în urma unor comenzi, în schimbul mărfurilor debitorul obligându-se să plătească preţul afişat în ziua respectivă pentru produsele cumpărate. Creditorul a emis în mod legal facturi pentru marfa livrată debitorului şi a primit de la acesta garanţie Bilet la Ordin.
De asemenea, s-a mai arătat că debitorul a fost notificat în nenumărate rânduri, în vederea achitării datoriei, demersuri care au rămas fără rezultat, iar creditorul a introdus Biletul la Ordin la bancă, fiind însă refuzat la plată pentru lipsă totală disponibil.
În drept creditorul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 85/2006.
La dosarul cauzei creditorul a depus, în copie, BO în valoare de 10170670 scadent la 25.06.2008, contract nr. 1508/16.10.2007, calculul penalităţilor de întârziere la data de 23.06.2008.
Creditorul SC DOS SRL a timbrat corespunzător cererea introductivă.
Cererea a fost comunicată debitorului, în copie, la data de 30.09.2008, fără ca acesta să formuleze contestaţie potrivit art. 33 alin. 6 din privind procedura insolvenţei.
Împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, au mai formulat cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă creditorii SC L ROMÂNIA SRL , SC AC SRL, SC SH SRL , SC DFL IFN SA şi Primarul Municipiului Craiova – reprezentant al unităţii administrativ teritoriale.
La data de 20.08.2008, creditorul SC L ROMÂNIA SRL a formulat cerere de declanşare a procedurii insolvenţei împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, pentru suma de 70.720,74 lei.
În motivare creditorul SC L ROMÂNIA SRL a arătat că între părţi au existat raporturi comerciale, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 9571/07.04.2008, în temeiul căruia a fost livrată marfă – carburant auto, fără să existe contestaţii cu privire la cantitatea şi calitatea acesteia, la predarea mărfii fiind emise mai multe facturi neachitate de către debitor până în prezent, dar care a emis fila CEC seria BF 314 00074769 în valoare de 51.003,71 lei care, fiind prezentat la plată, a fost refuzat cu menţiunea – client în interdicţie bancară.
În drept creditorul şi-a întemeiat cererea pe Legea nr. 85/2006.
În drept creditorul şi-a întemeiat cererea pe Legea nr. 85/2006.
La dosarul cauzei creditorul a depus înscrisuri.
La dosarul cauzei creditorul a depus înscrisuri.
La dosarul cauzei creditorul a depus înscrisuri.
La dosarul cauzei creditorul a depus înscrisuri.
Cererea a fost comunicată debitorului, în copie, la data de 08.10.2008, acesta formulând contestaţie potrivit art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
În cuprinsul contestaţiei debitorul a arătat că, în prezent creanţa invocată de creditorul SC DO SRL a fost stinsă prin plată în cea mai mare parte, astfel că între părţi există o înţelegere de eşalonare, iar pe de altă parte societatea nu este în încetare de plăţi, nu are datorii la bugetul de stat, achitând în mod constant creanţele bugetare.
În dovedire debitorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei cu expertiza contabilă.
La data de 06.10.2008, creditorul SC A COM SRL a formulat cerere de declanşare a procedurii insolvenţei împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, pentru suma de 11.780,31 lei.
În motivare creditorul SC A. COM SRL a arătat că între părţi s-au desfăşurat relaţii comerciale, debitorul fiind notificat în vederea achitării datoriei, demersuri care au rămas însă fără rezultat.
Cererea a fost timbrată corespunzător.
Cererea a fost timbrată corespunzător.
Cererea a fost timbrată corespunzător.
Cererea a fost comunicată debitorului, în copie, la data de 20.10.2008, fără ca acesta să formuleze contestaţie potrivit art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
La data de 09.02.2009, creditorul SC DF LEASING IFN SA a formulat cerere de declanşare a procedurii insolvenţei împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, pentru suma de 12.153,21 lei.
În motivare creditorul SC DF LEASING IFN SA a arătat că între părţi s-a încheiat contractul de leasing nr. 614/ARN714/DEC/2007/60, având ca obiect un autovehicul marca Renault Mascott, care a fost preluat de debitor şi utilizat în consecinţă. Creditorul a mai arătat că pe parcursul derulării contractului de leasing debitorul a întârziat de mai multe ori la plata ratelor de leasing şi deşi s-a încercat prin notificări şi contacte directe rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, debitorul a refuzat achitarea plăţilor restante invocând situaţia financiară dificilă în care se află societatea, astfel că în data de 17.10.2008 creditorul a reziliat contractul de leasing prin decizia de reziliere nr. 120
În drept creditorul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 31 raportat la art. 3 pct. 6 şi 12 din Legea nr. 85/2006.
Cererea a fost comunicată debitorului, în copie, la data de 20.02.2009, fără ca acesta să formuleze contestaţie potrivit art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
La data de 25.02.2009, creditorul SC SH ZRT a formulat cerere de declanşare a procedurii insolvenţei împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, cu sediul în loc. Craiova, Calea Dunării nr. 16B, Judeţ Dolj, nr. de ordine în J16/82/2004 şi R 18988784, pentru suma de 39.775,61 lei.
În motivare creditorul SC SH ZRT a arătat că între părţi s-a încheiat contractul de furnizare prin card al cărui obiect consta în furnizarea de combustibil, plata taxelor de drum, de autostradă şi a altor servicii de către creditor către debitor în baza unor carduri, plata acestor servicii urmând să se facă la scadenţa facturilor emise de creditor şi pe care debitorul nu le-a achitat până în prezent deşi a recunoscut debitul prin transmiterea unui angajament de plată în data de 18.09.2008 pe care însă nu l-a respectat. Creditorul a mai arătat că a încercat în nenumărate rânduri soluţionarea diferendului, dar s-a lovit de amânări repetate din partea debitorului.
În drept creditorul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
Cererea a fost comunicată debitorului, în copie, la data de 09.03.2009, fără ca acesta să formuleze contestaţie potrivit art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
La data de 29.01.2009, creditorul SC DOS SRL a depus la dosar precizare la cererea introductivă de instanţă, prin care a învederat că a recuperat în întregime de la debitor debitul principal în valoare de 101.706,70 lei, prin executarea silită pornită împotriva debitorului în baza titlului executoriu Bilet la Ordin la data de 26.06.2008, astfel că mai are de încasat dobânda legală aferentă, calculată de la scadenţa facturilor până la deschiderea procedurii insolvenţei şi penalităţi de întârziere în valoare de 77.827,56 lei. A solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, în condiţiile în care cererea precizată îndeplineşte cumulativ condiţiile Legii nr. 85/2006.
La termenul de judecată din data de 07.05.2009, debitorul prin apărător ales a arătat că înţelege să formuleze contestaţii împotriva tuturor cererilor de deschidere a procedurii de insolvenţă ce vizează pe SC MP SRL Craiova, contestaţii timbrate corespunzător de debitor.
La data de 03.08.2009 SC LA SRL, a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, prin care solicită deschiderea procedurii insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2006 împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, cu sediul în loc. Craiova, Calea Dunării nr. 16B, Judeţ Dolj, nr. de ordine în registrul comerţului J16/82/2004 şi cod fiscal R 18988784, pentru suma de 50.751,37 lei.
În motivare intervenientul în interes propriu SC LA SRL a arătat că, în fapt, a introdus împotriva debitorului o acţiune în pretenţii, soluţionată de Judecătoria Arad prin sentinţa civilă nr. 1989/09.03.2009 pronunţată în dosarul nr. 129/55/2009, sentinţă investită cu formulă executorie, astfel că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva debitorului.
La dosarul cauzei a depus la dosar, în copie, titlul – sentinţa nr. 1989/09.03.2009.
Intervenientul SC LA SRL a timbrat corespunzător cererea de intervenţie în interes propriu.
Cererea de intervenţie a fost comunicată debitorului la data de 19.10.2009, fără ca acest să formuleze întâmpinare.
Prin cererea înregistrată la data de 14.07.2009, sub nr. 9566/63/2009, creditorul Primarul Municipiului Craiova – reprezentant al unităţii administrativ teritoriale a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, pentru suma de 11.845 lei.
În motivare s-a arătat că, debitorul SC MP SRL Craiova a fost luată în evidenţă, ultima plată a debitelor faţă de bugetul local efectuată de către aceasta fiind la data de 05.08.2008 şi, până în prezent societatea debitoare nu a răspuns la adresele înaintate de creditor, Primăria Municipiului Craiova – Direcţia Impozite şi Taxe, prin care i se solicita să se prezinte la sediul organului fiscal cu anumite documente care ar putea clarifica situaţia acesteia şi, mai mult, împotriva debitorului s-a început executarea silită.
De asemenea, s-a mai arătat că Primăria mun. Craiova are împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, , o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în cuantum de 11.845 lei, la dosarul cauzei fiind depus titlul executoriu nr. 431/29.06.2009, care dovedeşte certitudinea, lichiditatea şi exigibilitatea creanţei invocate.
Creditorul a mai menţionat că, având în vedere starea de încetare de plăţi faţă de Primăria Craiova, stare în care se găseşte debitorul, depăşindu-se cu mult termenul prevăzut de legiuitor, respectiv 30 de zile, prezumţia de insolvenţă se transformă într-o certitudine iar, cuantumul creanţei invocate depăşeşte în mod vădit suma de 10.000 lei – sumă ce reprezintă minimul stabilit de lege, solicitând deschiderea procedurii de insolvenţă pentru debitorul SC MP SRL Craiova,.
Potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, instanţa a admis excepţiile de conexitate invocate în cauză şi a dispus conexarea dosarelor nr. 14709/63/2009, nr. 16693/63/2008, nr. 1575/63/2009, nr. 2229/63/2009 şi nr. 9566/63/2009 la dosarul nr. 14672/63/2008.
Totodată, la termenul din 14 ianuarie 2010, instanţa, apreciind îndeplinite condiţiile art. 49 şi urm. C.pr.civ., a admis în principiu cererea de intervenţie formulată de către creditorul SC LA SRL.
Analizând ansamblul înscrisurilor depuse la dosar, instanţa reţine că SC DOS SRL are împotriva debitorului, potrivit precizărilor sale, o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în cuantum de 77.827,56 lei, reprezentând dobânda legală aferentă şi penalităţi de întârziere în valoare de 0,4% pe zi, de la data scadenţei 25.06.2008 până la deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului, calculate conform clauzelor contractului nr. 1508 din data de 16.10.2007, dobândă aferentă debitului principal în cuantum de 101.706,70 lei, recuperat în întregime pe parcursul soluţionării cauzei.
Totodată, creditorul SC L. ROMÂNIA SRL are împotriva debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în cuantum de 70.720,74 lei, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 9571/07.04.2008, în temeiul căruia a fost livrată marfă – carburant auto, fără să existe contestaţii cu privire la cantitatea şi calitatea acesteia, la predarea mărfii fiind emise mai multe facturi neachitate de către debitor până în prezent, dar care a emis fila CEC seria BF 314 00074769 în valoare de 51.003,71 lei care, fiind prezentat la plată, a fost refuzat cu menţiunea – client în interdicţie bancară.
Creditorul SC A COM SRL are împotriva debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în cuantum de11.780,31 lei, creanţă rezultând din relaţiile comerciale dintre părţi.
La rândul său, creditorul SC DF LEASING IFN SA are împotriva debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 12.153,21 lei, creanţă rezultând din contractul de leasing nr. 614/ARN714/DEC/2007/60, având ca obiect un autovehicul marca Renault Mascott, care a fost preluat de debitor şi utilizat în consecinţă. Creanţa pretinsă s-a acumulat întrucât debitorul a refuzat achitarea plăţilor restante invocând situaţia financiară dificilă în care se află societatea, astfel că în data de 17.10.2008 creditorul a reziliat contractul de leasing prin decizia de reziliere nr. 120.
Creditorul SC SH ZRT are împotriva debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 39.775,61 lei, creanţă rezultând din contractul de furnizare prin card al cărui obiect consta în furnizarea de combustibil, plata taxelor de drum, de autostradă şi a altor servicii de către creditor către debitor în baza unor carduri. Potrivit raporturilor contractuale dintre părţi, plata acestor servicii urma să se facă la scadenţa facturilor emise de creditor, iar debitorul nu le-a achitat până în prezent, deşi a recunoscut debitul prin transmiterea unui angajament de plată în data de 18.09.2008 pe care însă nu l-a respectat.
Creditorul SC LA SRL are împotriva debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 50.751,37 lei, creanţă rezultând din sentinţa civilă nr. 1989/09.03.2009 a Judecătoriei Arad pronunţată în dosarul nr. 129/55/2009, sentinţă investită cu formulă executorie.
Creditorul Primăria Municipiului Craiova are împotriva debitorului o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 11.845 lei, sumă reprezentând impozite datorate bugetului local.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 85/2006, orice creditor care are una sau mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile a căror valoare să fie superioară valorii prag, poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolvenţă din cauza încetării plăţilor faţă de acesta, timp de cel mult 30 de zile.
Pentru a se aplica procedura insolvenţei, legea impune astfel îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii: creditorul să aibă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă având o valoare cel puţin egală cu valoarea-prag indicată de lege şi debitorul să se afle în situaţia de a nu mai putea face faţă datoriilor sale comerciale.
Instanţa constată astfel, cu privire la toate cererile introductive formulate de către creditorii SC DOS SRL, SC L ROMANIA SRL, SC A COM SRL, SC SH SRL, SC DL IFN SA, SC LA SRL şi Primăria Municipiului Craiova că, fie derivând din raporturile comerciale dintre părţi, fie fiind constatate prin titluri executorii, acestea depăşesc împreună la momentul soluţionării prezentei cereri valoarea prag de 30.000 lei şi prezintă caracterele certitudinii, lichidităţii şi exigibilităţii.
Un argument în plus în acest sens îl constituie şi faptul că, în ceea ce priveşte unele cereri de creanţe, acestea au fost recunoscute de către debitor, iar altele sunt constatate prin titluri executorii necontestate.
De asemenea, se apreciază că, deşi a contestat starea sa de insolvenţă, contestaţia sa fiind introdusă cu respectarea termenului de 10 zile de la primirea cererii de deschidere a procedurii prevăzut de art. 33 alin.2 Legea 85/2006, debitorul nu şi-a dovedit susţinerile.
Astfel, deşi în contestaţia formulată împotriva cererii creditorului SC DOS SRL a învederat instanţei faptul a achitat în mare parte creanţa pretinsă şi nu are obligaţii faţă de bugetul local, acesta nu şi-a probat aceste susţineri, contrazise de altfel de faptul dovedirii de către creditor a faptului datorării dobânzii legale aferente debitului principal achitat acceptării şi de cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de către creditorul Primăria Municipiului Craiova.
În egală măsură, instanţa apreciază că simpla contestare orală a creanţelor celorlalţi creditori nu constituie un argument temeinic în dovedirea neîndeplinirii condiţiilor deschiderii procedurii şi a inexistenţei stării sale de insolvenţă, contestaţiile formulate oral faţă de restul cererilor de creanţă, fiind astfel neîntemeiate în condiţiile în care, deşi au fost acordate mai multe termene de judecată în vederea precizării în scris a motivelor acestora, această obligaţie nu a fost îndeplinită de către debitor.
De altfel, nici una dintre susţinerile debitorului nu constituie argumente pentru a dovedi că acesta ar fi depus diligenţe pentru acoperirea pasivelor sale sau ar avea capacitatea de a face faţă prin plăţi datoriilor sale lichide şi exigibile.
Prin urmare, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, respectiv existenţa unor creanţe certe, lichide şi exigibile, încetarea plăţilor faţă de creditori de cel mult 30 de zile şi existenţa unor creanţe în cuantum total de minimum 30.000 lei, coroborat cu faptul că înscrisurile depuse de creditori la dosarul cauzei dovedesc starea de insolvenţă a debitorului, care se află în incapacitate de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile, în raport de prevederile art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, instanta a admis prezentele cereri şi a dispuns deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva debitorului SC MP SRL Craiova, respingând contestaţiile debitorului ca neîntemeiate si desemnand un administrator judiciar.
