Pentru anularea dispoziţiei de numire a tutorelui unui minor, trebuie verificat dacă în momentul emiterii acestei dispoziţii exista vreunul sau mai multe din cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 117 alin. 1 din Codul familiei.
Dacă incompatibilitatea a apărut după numirea tutorelui, sancţiunea este îndepărtarea din această funcţiune, în condiţiile art. 138 din Codul familiei, iar nu anularea dispoziţiei de numire.
Reclamantul C.C., prin mandatara T.O., a solicitat anularea dispoziţiei nr. 429/1995 emisă de Consiliul Local Sector 6 Bucureşti, prin care a fost numită tutore al unui minor numita M.G.
în motivarea acţiunii s-a susţinut că tutorele numit prin această dispoziţie nu îşi îndeplineşte sarcinile tutelei în interesul minorului sustrăgând chiar bunuri proprietatea acestuia.
Prin sentinţa civilă nr.336/1998, Tribunalul Bucureşti – Secţia Administrativ a anulat acţiunea cu motivarea că T.O. – mandatara minorului – nu a făcut dovada calităţii sale de reprezentantă a reclamantului minor.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ a admis recursul declarat de T.O., a casat sentinţa Tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare, reţinându-se că mătuşa minorului, T.O., a acţionat şi în nume propriu, nu numai în calitate de reprezentant legal al minorului, conform art.115 din C.fam.
Aşadar, T.O. avea calitate procesuală activă pentru a promova acţiunea, instanţa de fond făcând o greşită aplicare a art.161 alin.2 din C.pr.civ.
Tribunalul Bucureşti, fiind reinvestit cu judecarea cauzei, prin sentinţa civilă nr.142/F/1999 a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă s-a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada că dispoziţia nr.429/1995 s-a emis cu încălcarea unor dispoziţii legale şi că s-au invocat cauze ulterioare emiterii acesteia ca motive de anulare a actului.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta T.O., susţinând că numirea tutorelui minorului s-a făcut pe baza unor dovezi superficiale, fără o anchetă socială corespunzătoare şi cu încălcarea gradelor de rudenie.
Recurenta a mai susţinut că tutorele nu şi-a îndeplinit sarcinile ce-i reveneau în interesul minorului.
Recursul este nefondat.
Pentru anularea unei dispoziţii de numire a unui tutore unui minor trebuie verificat dacă s-au încălcat incapacităţile speciale de a fi tutore prevăzute de dispoziţiile art.117 alin.1 din C.fam. Motivele invocate de reclamantă pentru nelegalitatea dispoziţiei vizează cauze ulterioare emiterii acesteia, pentru care art.118 alin.2 şi art.138 C.fam. prevăd încetarea funcţiei tutorelui.
Faţă de considerentele reţinute s-a respins recursul ca nefondat. (Judecator Apostol Filofteia)
(Secţia Contencios Administrativ, decizia civilă nr. 198/1999)
