Verificarea validităţii hotărârii adunării generale este o procedură distinctă de cea prevăzută de ordinul sus-menţionat – Normele metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.
Potrivit art. 184 alin. (1) lit. c) din Ordinul nr. 2594/2008, persoanele juridice înmatriculate în sau, după caz, persoanele interesate au obligaţia de a depune la ORCT, pentru menţionare în registrul comerţului hotărârea/ decizia organului de conducere, în cazul în care menţionarea în registrul comerţului şi publicarea sunt obligatorii, potrivit legii.
Potrivit art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionate în registru şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Secţia comercială şi administrativ fiscal, Decizia nr. 506 din 23 februarie 2011
La data de 6.04.2010 s-a înregistrat plângerea reclamantului I.A., împotriva rezoluției nr. 21.684/12.03.2010 a directorului ORC Vâlcea, solicitându-se desființarea acesteia.
în motivarea acesteia, reclamantul a precizat că prin rezoluția susmenționată, adunarea asociaților a decis aprobarea fuziunii SC V.P. SRL, cu alte firme. Dar nu directorul ORC ar fi fost competent să soluționeze acea cerere de înregistrare în Registrul Comerțului a hotărârii de fuziune, ci Tribunalul Vâlcea. Directorul ORC Vâlcea trebuia să înainteze cererea Tribunalului Vâlcea.
Reclamantul formulase și opoziție la fuziune și această operațiune juridică era suspendată.
în dovedirea plângerii s-au depus în dosarul cauzei mai multe acte.
Prin sentința nr. 1537/30.09.2010 tribunalul a admis cererea formulată de petentul I.A. în contradictoriu cu intimata SC V.P. SRL Râmnicu Vâlcea și în consecință a desființat încheierea rezoluția nr. 21684/12.03.2010, pronunțată de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, dispunând radierea mențiunii.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rezoluția nr. 21.684/12.03.2010, directorul ORC Vâlcea a admis cererea de menționare acte formulată de SC V.P. SRL Râmnicu Vâlcea și a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a hotărârii adunării generale a asociaților nr. 1/05.03.2010.
Prin această hotărâre nr. 1/05.03.2010 s-a aprobat fuziunea prin absorbție a SC V.P. SRL cu mai multe societăți comerciale. La data de 8.03.2010, reclamantul I.A. a formulat opoziție la proiectul de fuziune, iar la data de 6.04.2010 a formulat prezenta plângere împotriva rezoluției nr. 21.684/12.03.2010 a directorului ORC Vâlcea.
însă în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 116/2009, competența de a soluționa cererile privind fuziunea între societățile comerciale aparține instanței, iar nu directorului ORC.
S-a reținut că se respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocată de reclamant, ca nefondată.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC V.P. SRL, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii plângerii formulată de I.A. și menținerii ca legale a rezoluției nr. 21684/12.03.2010, pronunțată de ORC de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate, în raport de probatoriul administrat în cauză, Curtea a constatat că recursul este fondat.
Astfel, potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 116/2009, în forma în vigoare la data depunerii cererii de către SC V.P. SRL, în cazul fuziunii, inclusiv al fuziunii transfrontaliere, și în cazul divizării, competența de verificare a legalității hotărârii asupra fuziunii/divizării, precum și, după caz, a actului constitutiv ori a actului modificator și de a dispune înregistrarea acestora în registrul comerțului aparține secției comerciale a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul comerciantului. Hotărârea de fuziune și actul constitutiv al societăților rezultate sau, după caz, actul modificator al societății absorbante se depun la oficiul registrului comerțului, care le înaintează, în termen de 24 de ore de la primire, instanței competente conform prevederilor alin. (1).
Cererea privind analizarea legalității hotărârii de fuziune a fost depusă la registrul comerțului și înaintată Tribunalului Vâlcea, Secția comercială, care s-a pronunțat asupra cererii prin sentința nr. 1540/04.10.2010, irevocabilă, prin decizia nr. 188/21.01.2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 3224/90/2010.
în cauză însă, nu sunt incidente prevederile susmenționate care au întemeiat soluția primei instanțe, ci dispozițiile art. 183 și art. 184 din Ordinul nr. 2594/2008 Norme, raportat la prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990.
Verificarea validității hotărârii Adunării generale este o procedură distinctă de cea prevăzută de ordinul sus-menționat – Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor.
Potrivit art. 184 alin. (1) lit. c) din Ordinul nr. 2594/2008, persoanele juridice înmatriculate în registrul comerțului sau, după caz, persoanele interesate au obligația de a depune la ORCT, pentru menționare în registrul comerțului hotărârea/ decizia organului de conducere, în cazul în care menționarea în registrul comerțului și publicarea sunt obligatorii, potrivit legii.
De asemenea, potrivit art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, pentru a fi opozabile terților, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Ca atare, prin cererea depusă la 11.03.2010, societatea a avut în vedere numai depunerea hotărârii de aprobare a fuziunii, analizarea legalității acesteia constituind obiectul unui alt dosar. Rezoluția Directorului ORC de pe lângă Tribunalul Vâlcea din 12.03.2010, nu a analizat legalitatea hotărârii de fuziune, ci a admis numai cererea de depunere acte, din chiar conținutul său rezultând expres că s-a dispus „înregistrarea în Registrul Comerțului a depunerii hotărârii Adunării generale a asociaților nr. 1/05.03.2010”. Singurul efect al acestei proceduri este legat de opozabilitatea hotărârii care poate fi în consecință atacată de persoanele interesate.
înscrisurile depuse în susținerea cererii de depunere acte, întrunesc condițiile art. 183 și urm. din Ordinul nr. 2594/2008, astfel că în cauză nu se poate face aplicarea art. 4 din O.U.G. nr. 116/2009, așa cum a reținut prima instanță.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C.proc.civ. și art. 6 alin. (7) din O.U.G. nr. 116/2009, Curtea a admis recursul, a modificat sentința, în sensul că a respins cererea formulată de I.A. și a menținut rezoluția nr. 21684/12.03.2010, pronunțată de ORC de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
(Judecător Gabriela Chiorniță)
