Cererea de obligare a creditorilor din comitetul creditorilor, desemnat în procedura insolventei, sa suporte în solidar, cheltuielile de procedura efectuate cu imobilul supus procedurii este de competenta judecatorului-sindic, fiind o cerere de natura judiciara aferenta procedurii insolventei, conform art.1 alin.2 teza 2 din Legea 85/2006.
Numai judecatorul-sindic poate stabili daca reclamantul are calitate procesuala activa de a cere comitetului creditorilor sa suporte cheltuielile de procedura cu un activ al debitoarei aflata în insolventa. Judecatorul-sindic este competent sa decida daca hotarârea de sistare a vânzarilor în cadrul procedurii de insolventa a fost sau nu abuziva, neavând relevanta temeiul de drept material invocat în actiune.
Prin sentinta nr. 2717 din 24 noiembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Dolj – Sectia Comerciala, în dosarul nr. 1878/63/2009, s-a respins exceptia inadmisibilitatii cererii, invocata de pârâti, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active invocate de pârâti si s-a respins actiunea formulata de reclamantul O.I, ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
Împotriva sentintei a declarat apel reclamantul O.I.
Curtea a apreciat ca apelul este fondat având în vedere urmatoarele considerente:
Prin cererea formulata, reclamantul O.I. a solicitat obligarea creditorilor din comitetul creditorilor, desemnati în procedura insolventei derulata împotriva debitoarei SC SI SRL, sa suporte în solidar, cheltuielile de procedura efectuate cu Ferma Litcov.
Cererea a fost adresata judecatorului-sindic care, prin încheierea din 12 februarie 2009, a apreciat ca, în raport de dispozitiile art.11 alin.1 teza I din Legea 85/2006, judecarea cererii nu intra în atributiile sale, având o competenta limitata doar la activitatea practicianului în insolventa si la procesele si cererile prevazute de legea insolventei.
S-a transpus cauza Sectiei comerciale pentru a fi repartizata aleatoriu, fiind calificata ca o actiune ce apartine jurisdictiei comerciale de drept comun.
Din motivarea actiunii reclamantului rezulta, în mod evident, ca acesta reclama modul abuziv de îndeplinire a atributiilor de catre Comitetul creditorilor – opozitia la vânzarea unui drept litigios, desi toti creditorii înscrisi la masa pasiva a debitoarei SC S.I SRL si-au realizat integral creantele, iar din considerentele sentintei nr.2717 din 24.11.2009 reiese ca instanta a analizat rapoartele întocmite de lichidator si a constatat ca reclamantul, pe lânga calitatea de asociat al debitoarei, a avut si calitatea de creditor chirografar al debitoarei, creanta fiind acoperita în totalitate, prin distribuirile facute.
Din cele expuse anterior, reiese ca litigiul priveste modul de desfasurare a procedurii insolventei-hotarârea comitetului creditorilor de a se sista vânzarea activelor din averea debitoarei, considerata abuziva de reclamant (creditor si asociat al debitoarei) si drept urmare acesta a solicitat despagubiri de la creditorii ce fac parte din comitet, constând în cheltuielile de procedura efectuate cu activul Ferma Litcov.
O astfel de cerere este de competenta judecatorului-sindic, fiind o cerere de natura juridica aferenta procedurii insolventei (art.1 alin.2 teza 2 din Legea 85/2006). Numai judecatorul-sindic poate stabili daca reclamantul are calitate procesuala activa de a cere comitetului creditorilor sa suporte cheltuielile de procedura cu un activ al debitoarei aflata în insolventa. Tot judecatorul-sindic verifica daca hotarârea de sistare a vânzarilor a fost sau nu abuziva, astfel ca cererea a fost calificata gresit ca apartinând jurisdictiei de drept comun si nu celei speciale reglementate de Legea nr.85/2006, neavând relevanta temeiul de drept material invocat în actiune.
Cum instanta de fond a solutionat litigiul pe exceptie, neintrând în cercetarea fondului, în baza art.297 alin.1 teza 1c.pr.civ., Curtea a admis apelul, a desfiintat sentinta apelata si a trimis cauza spre solutionare judecatorului-sindic desemnat în procedura insolventei derulata împotriva debitoarei SC S.I SRL.
