Facturile şi avizele de expediţie semnate de delegatul debitorului fac dovada unei creanţe certe, lichide şi exigibile.
Prin sentinţa nr. 223 din 7 octombrie 2003 a Tribunalului Dolj, s-a respins cererea de deschidere a procedurii, reţinându-se că nu s-a făcut dovada unei creanţe certe, lichide şi exigibile, deoarece facturile emise pentru încasarea contravalorii mărfii nu au aplicată ştampila debitorului, aşa încât nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art.29 din Legea 64/1995.
Creditorul a declarat recurs, prin care a susţinut că, facturile fiscale sunt semnate de delegatul societăţii debitoare, facturi care sunt însoţite de avizele de expediţie, confirmate prin semnătură de către acelaşi delegat.
Prin Decizia nr.258/20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova, s-a admis recursul, s-a modificat sentinţa, în sensul admiterii cererii creditorului şi s-a deschis procedura reorganizării judiciare şi falimentului.
Instanţa de recurs a constatat că,, în mod greşit judecătorul sindic a stabilit că nu s-a făcut dovada unei creanţe certe, lichide şi exigibile, deoarece livrările s-au efectuat prin delegatul debitorului, care a semnat atât avizele de expediţie, cât şi facturile fiscale, nefiind necesară aplicarea ştampilei.
