Prin sentinţa comercială nr. 3000 din 14.07.2010 a Tribunalului Comercial Cluj s-a admis excepţia netimbrării cererii de intervenţie formulate de intervenienta S.I.F.B.C. SA Arad şi, în consecinţă :
S-a anulat, ca netimbrată, cererea de intervenţie formulată de intervenienta S.I.F.B.C. SA în cadrul procedurii necontencioase demarate de petenta B.T. SA Cluj-Napoca, având ca obiect înregistrarea în a menţiunilor referitoare la modificarea actului său constitutiv şi înfiinţarea unui sediu secundar – Agenţia Gimbav şi numirea d-nei M.M. în funcţia de conducător al acestei agenţii, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj sub nr. 77577/16 iunie 2010.
S-a respins cererea petentei B.T. SA de obligare a intervenientei S.I.F.B.C. SA la plata unei amenzi judiciare.
A fost obligată intervenienta S.I.F.B.C. SA să plătească petentei B.T. SA suma de 23.800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut în esenţă incidenţa dispoziţiilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 în privinţa anulării ca netimbrată a cererii de intervenţie.
Cererea de obligare la plata unei amenzi judiciare a fost respinsă motivat de faptul că cererea de intervenţie nu a fost soluţionată pe fond.
Cheltuielile de judecată ale petentei au fost acordate în baza înscrisurilor doveditoare depuse respectiv contractul de asistenţă juridică nr. 25 din 14.06.2010, factura proforma nr. 0018 din 14.06.2010 şi copia ordinului de plată nr. 2775 din 15.06.2010.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intervenienta S.I.F.B.C. criticând hotărâre recurată sub aspectul admiterii cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Susţine recurenta în motivarea recursului că pârâta nu a făcut dovada că onorariul avocaţial solicitat este în legătură cu soluţionarea prezentei cauze, fără a fi determinată problema juridică în legătură pentru care a fost acordată consultaţia juridică şi deci exprimată opinia legală.
Mai arată recurenta că acel contract a fost încheiat anterior naşterii litigiului ce face obiectul prezentei cauze, iar onorariul a fost achitat anterior existenţei cererii de înregistrare a menţiunilor.
Intimata B.T. SA a solicitat respingerea recursului.
În întâmpinare depusă, intimata a arătat că recurenta a formulat cereri de intervenţie în toate dosarele depuse de B.T. SA la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj, solicitând respingerea înregistrării în Registrul comerţului a noului consiliu de administraţie al băncii.
În acest context, intimata a decis contactarea unui apărător, în vederea exprimării unei opinii legale, pentru pregătirea apărării.
Întrucât cererile de intervenţie formulate de către recurentă aveau acelaşi conţinut, opinia juridică a avut aplicabilitate în toate dosarele având ca obiect acţiunile referitoare la hotărârea AGA de alegere a noului consiliu de administraţie, însă intimata nu a solicitat şi nu a obţinut cheltuieli de judecată corespunzătoare onorariului decât în această cauză.
Mai susţine intimata că recurenta a fost în culpă procesuală ca urmare a neachitării taxei de timbru datorate astfel încât este îndreptăţită intimata să întreprindă şi să obţină plata acestora.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate Curtea l-a apreciat fondat, din următoarele considerente:
Culpa procesuală a recurentei şi, deci, îndreptăţirea intimatei de a obţine plata cheltuielilor de judecată efectuate, rezultă din faptul anulării ca netimbrată a acţiunii introductive.
Potrivit art. 274 alin. 1 C.pr.civ. partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Este de menţionat însă că acele cheltuieli trebuie să aibă legătură cu acea cauză şi este necesar ca înscrisurile doveditoare ale cheltuielilor efectuate să releve legătura dintre aceste cheltuieli şi litigiul purtat între părţi.
În speţă intimata susţine că a dovedit efectuarea cheltuielilor prin intermediul contractului de asistenţă juridică nr. 25/14.06.2010, a facturii pronunţată forma nr. 0018/2010 şi a ordinului de plată nr. 2775/2010.
Din cuprinsul contractului de asistenţă juridică nu rezultă care a fost obiectul (problema de drept) asistenţei juridice acordate.
Fără îndoială, secretul profesional impune restricţii în privinţa detalierii aspectelor asistenţei juridice acordare, însă informaţii minime de natură a stabili o legătură între conţinutul contractului şi problema juridică litigioasă este necesar să existe.
Contractul de asistenţă juridică nr. 25/2010 se rezumă, la art. 1, referitor la obiectul contractului, să arate că apărătorul ales va exprima o opinie legală, fără a se preciza chiar şi sumar, în ce domeniu va fi exprimată acea opinie.
În recurs s-a depus scriptul intitulat „opinie legală”, însă Curtea constată că aceasta a fost exprimată într-un alt dosar decât prezentul, de pe rolul Tribunalului Comercial Cluj.
S-a dovedit astfel, legătura existentă între opinia legală ce a făcut obiectul contractului de asistenţă juridică nr. 25/2010 cu un alt dosar decât prezenta cauză.
Nu se poate deci susţine că acea cheltuială, reprezentând onorariul de avocat, s-a realizat în legătură cu prezenta cauză întrucât pe de o parte contractul de asistenţă juridică este laconic în privinţa domeniului în care s-a acordat asistenţa juridică, iar pe de altă parte, rezultă cu certitudine din scriptul intitulat „Opinie legală” că aceasta a fost acordată într-un alt dosar de pe rolul Tribunalului Comercial Cluj şi nu în prezenta cauză.
În consecinţă, în temeiul celor menţionate anterior şi a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C.pr.civ. se va admite recursul declarat de intervenienta S.I.F.B.C. SA împotriva sentinţei comerciale nr. 3000 din 14.07.2010 a Tribunalului Comercial Cluj, pe care o va modifica în parte, în sensul că va respinge cererea petentei B.T. SA de obligare a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul 274 C.pr.civ. intimata B.T. SA va fi obligată să achit recurentei 19,65 lei, cheltuieli de judecată în recurs.