Prin decizia nr. 199 din 5.06.2000, Curtea de Apel Iaşi a admis apelul declarat de pârât, schimbând în tot sentinţa nr. 518 din 20.12.1999 a Tribunalului Vaslui, în sensul respingerii acţiunii reclamantei.
S-a reţinut că, deşi contractul părţilor cuprinde o clauză penală constând în obligaţia debitorului de a achita majorări de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere la plată, în acelaşi contract este stipulată şi o clauză privind exonerarea de răspundere a debitorului în situaţia existenţei unei “cauze externe, accidentale, neimputabile părţilor”.
Or, în speţă a fost dovedită de către apelantă împrejurarea că întârzierea în achitarea preţului datorat de pârâtă a avut drept cauză primirea cu întârziere a fondurilor necesare de la unitatea bugetară ce avea obligaţia virării acestora. Totodată, este de necontestat împrejurarea că apelantei îi sunt blocate sumele necesare desfăşurării activităţii proprii de la bugetul local, care este adoptat ulterior bugetului de stat, ca urmare a unei proceduri de durată.
în aceste condiţii îşi găsesc aplicarea dispoziţiile art. 1082 Cod civil, în care se prevede expres că debitorul este exonerat de răspunderea pentru daune-interese decurgând din neexecutarea obligaţiei sale în situaţia în care “va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, care nu-i poate fi imputabilă”, faţă de împrejurarea că apelanta, ca unitate finanţată de la buget, nu este în măsură a produce venituri proprii şi nici a contracta împrumuturi pentru a-şi susţine financiar activitatea (decizia nr. 199 din 5.06.2000 a Curţii de Apel Iaşi)
