Deliberând asupra recursului de faţă, constată:
1.) Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr. 2257/277/2009 din 16.12.2009, reclamanta SC M. S. 200 SRL a chemat în judecată pe pârâta SC N. SRL Pătârlagele , solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 5.504 lei reprezentând preţ marfă.
2.) Motivarea acţiunii
2.1.) În fapt, reclamanta a susţinut că deşi a vândut pârâtei o maşină de cusut în valoare de 5.504 lei conform facturii nr. 9480278 din 29.12.2006, aceasta nu i-a plătit preţul mărfii la termenul de scadenţă din 29.01.2007, în condiţiile în care a notificat-o cu adresa nr. 228/14.09.2009.
2.2.) În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 969, art. 1295, art.1361 din Codul civil şi ale art.36 şi 43 din Codul comercial.
3.) Întâmpinarea
Citată legal, pârâta a formulat întâmpinare în temeiul art. 115-118 din Codul de procedură civilă, invocând pe cale de excepţie lipsa calităţii sale procesuale pasive ( întrucât nu a încheiat raporturi comerciale cu reclamanta), iar pe fond, netemeinicia acţiunii ( întrucât nu şi-a însuşit sub semnătură şi ştampilă factura pretins emisă de reclamant): filele 21-25.
4.) – Probe
4.1.) În sprijinul acţiunii reclamanta a depus înscrisuri la filele 6-24 dosar.
4.2.) – Deşi la termenul de judecată din 01.03.2010, pârâtei i s-a încuviinţat proba cu înscrisuri, aceasta nu a depus la dosar nici un act, la termenul acordat la 29.03.2010.
5.)- Soluţia instanţei fondului ( I)
5.1.) – Prin sentinţa nr. 422 din 29.03.2010. pronunţată de Judecătoria Pătârlagele s-a admis excepţia invocată de pârâtă privind lipsa calităţii sale procesual pasive, respingându-se acţiunea prin consecinţă.
5.2.)- Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut în baza probatoriului administrat că reclamanta nu a dovedit existenţa unui contract încheiat cu pârâta, în baza căruia să-i fi livrat maşina de cusut în litigiu, factura invocată nefiind semnată şi nici ştampilată de reprezentantul societăţii sau de vreun salariat al acesteia.
6. ) – Recursul ( I )
6.1.) – Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta în termen legal conform art. 301 din Codul de procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar în baza art. 303.
6.2.) – În expunerea motivelor de recurs, reclamanta a invocat în esenţă soluţionarea cauzei cu încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, în condiţiile în care nu i s-a comunicat întâmpinarea formulată de pârâtă, iar instanţa fondului nu s-a pronunţat asupra probelor solicitate prin însăşi acţiunea introductivă: înscrisuri, interogatoriu şi expertiză contabilă.
7.) – Soluţia tribunalului ( I )
7.1.) – Prin decizia nr. 699 din 15.10.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a admis recursul ca întemeiat, dispunându-se casarea sentinţei şi trimiterea cauzei aceleeaşi instanţe spre rejudecare.
7.2.) – Hotărând astfel , tribunalul a reţinut că instanţa fondului a păşit la soluţionarea cauzei fără să se pronunţe asupra probatoriului solicitat de reclamantă prin acţiunea introductivă şi fără să i se comunice întâmpinarea formulată de pârâtă, încălcându-i astfel dreptul la apărare.
8.) – Soluţia instanţei fondului ( II )
8.1.) – Cauza s-a reînregistrat la Judecătoria Pătârlagele sub nr. 2449/277/2010 din 10.12.2010, reclamanta depunând la dosar înscrisuri : factură şi aviz de expediţie în original şi copii xerox de pe înscrisurile care confirmă privind raporturile comerciale încheiate cu pârâta la perioada octombrie 2004 – decembrie 2006 ( filele 46-54, 57-60).
8.2.) – Prin sentinţa nr. 1548 din 27.10.2011 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele s-a respins acţiunea ca neîntemeiată.
8.3.) – Hotărând astfel, noua instanţă a fondului a reţinut în baza probatoriului administrat că reclamanta nu a făcut dovada existenţei unui contract între părţi şi nici a acceptării de către pârâtă a facturii nr. 9480278/29.12.2006, aceasta nefiind înregistrată în contabilitate.
9.) – Recursul ( II)
9.1.) Împotriva sentinţei nr. 1548 din 27.10.2011 a declarat recurs reclamanta, invocând: înregistrarea facturii în contabilitatea pârâtei spre a se deduce TVA , însoţirea facturii de avizul de expediţie nr. 7576778/17.10.2007 şi livrarea efectivă a bunului împreună cu documentaţia aferentă prin serviciul Cargus, conform metodei practicate între părţi la perioada anilor 2004-2006.
9.2.) – Intimata pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând motivat respingerea recursului ca neîntemeiat.
10.) – Analiză. Constatări
10.1) – Examinând sentinţa atacată, în raport de actele şi lucrările dosarului, de prevederile legale incidente cauzei, de criticile formulate, precum şi din oficiu, conform art. 3041 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că recursul declarat este întemeiat.
10.2.) – Conform facturii nr.9480278 din 29.12.2006 şi a avizului de însoţire a mărfii emis sub nr. 1576778 din 17.10.2007 în care se face trimitere la factura menţionată anterior, reclamanta a livrat societăţii pârâte o maşină de cusut la preţul de 5.504 lei, stabilindu-se că plata acestuia se va face în termen de 30 de zile ( acte depuse în original la filele 69, 74).
10.3.) – Bunul respectiv , însoţit de documentaţia evocată, a fost livrat prin serviciul unei societăţi de transport : Cargus Internaţional SRL , potrivit metodei de lucru adoptate de părţi la perioada anilor 2004 – 2006, în baza comenzilor urmate de , astfel cum se confirmă cu înscrisurile depuse la filele 46- 60 dosar , între care se regăsesc şi ordinele de plată emise de pârâtă.
10.4.) – Procedându-se la efectuarea unei expertize contabile, spre a se demonstra înregistrarea facturii în contabilitatea pârâtei, s-a constatat că arhiva acesteia din perioada anterioară datei de 19.02.2008 a ars în incendiu ( filele 35 – 37 dosar).
10.5.) – Tribunalul , consideră că o astfel de constatare făcută de expert la declaraţia administratorului societăţii, fără ca aceasta să fie coroborată cu alte probe, fie la nivelul organelor fiscale, fie la nivelul organelor de intervenţie pentru stingerea incendiului, este lipsită de relevanţă pentru cauză.
10.6.) – De necontestat, în raport de data livrării mărfii : decembrie 2006 şi perioada stabilită pentru conservarea documentelor la nivelul societăţii de curierat : 9 luni, aceasta nu putea comunica instanţei nici o informaţie, astfel cum rezultă din adresa depusă la fila 82 dosar fond.
10.7.) – În contextul expus, tribunalul reţine că în cauză s-a făcut cu prisosinţă dovada livrării bunului, şi neachitării preţului acestuia la termenul de scadenţă stabilit prin factura emisă.
11.) – Soluţia tribunalului
11.1) – Pentru considerentele ce preced, în baza art. 312 al. 2 raportat la art.304 pct.9 din s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a modificat sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii şi obligării pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 5.504 lei – preţ marfă livrată.
11.2.) – Conform art. 274 Cod procedură civilă pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 637,50 lei cheltuieli de judecată la fond şi în apel.
