Prin cererea înregistrată la instanţă sub nr.1422/114/2009 din 8.04.2009, reclamanta SC PDG SRL a solicitat instituirea popririi asiguratorii asupra conturilor bancare ale pârâtei SC KG SA până la concurenţa sumelor de 1.161.478,22 lei – preţ produs livrat şi de 61.081 lei – penalităţi de întârziere.
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că în calitate de furnizor de naturale , la data de 03.03.2008 a încheiat cu pârâta în calitate de consumator non casnic contractul nr.4619/2008 având ca obiect furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii non casnici .
Pe parcursul derulării relaţiilor comerciale a procedat la emiterea facturilor aferente consumului de gaze naturale înregistrat către pârâtă, fiind emise facturile nr.9200265292/10.11.2008 , nr.9200282475/12.12.2008 şi nr.9200299509/14.01.2009 în valoare totală de 1.161.478,22 lei . În condiţiile în care pârâta nu a achitat preţul produsului livrat la termenul de scadenţă, aceasta datorează şi penalităţi de întârziere contractuale în sumă de 61.081 lei.
Consideră că se impune instituirea popririi asigurătorii asupra conturilor pârâtei până la concurenţa sumei pretinse, întrucât există pericolul ca aceasta să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi risipească averea.
Învederează cu privire la acest aspect că pe rolul Judecătoriei Buzău şi al Tribunalului Buzău au existat mai multe litigii privind-o pe pârâtă , iar într-o altă cauză de , a avut calitatea de debitor.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art.597 din precum şi ale art.907 şi 908 din Codul comercial.
În sprijinul cererii, reclamanta a depus la dosar : contractul nr.4619/2008 încheiat cu pârâta ( fila 9-15 ) , cele trei facturi menţionate în cuprinsul acţiunii ( filele 17-19), acte doveditoare privind existenţa pe rolul instanţelor din Buzău a unor procese în care SC KG SA figurează în calitate de pârâtă (filele 22-25 ) şi o copie a cererii reconvenţionale pe care a formulat-o în cadrul dosarului nr.4589/114/2002 al Tribunalului Buzău, însoţită de înscrisurile depuse la acel dosar ( filele 26-33).
Pârâta a formulat întâmpinare în temeiul art.115-118 din Codul de procedură civilă , solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată ( filele 43-46).
A susţinut în acest sens că a plătit reclamantei facturile aferente gaze naturale pentru perioada martie – septembrie 2008 şi pentru lunile ianuarie şi februarie 2009, refuzând la plată facturile aferente lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie 2008 întrucât acestea nu au fost însoţite de buletinele de analiză cromatografică a gazelor, documente de natură să demonstreze că reclamanta a respectat reglementările specifice în domeniul energiei.
Consideră că reclamanta nu a făcut dovada urgenţei instituirii popririi asigurătorii şi nici a modului în care sunt periclitate drepturile sale , astfel că într-o eventuală admitere a cererii i s-ar afecta iremediabil activitatea financiară .
În sprijinul întâmpinării , pârâta a depus la dosar următoarele înscrisuri: certificatul constatator nr.81790/30.02.2009 emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Buzău , un certificat de atestare fiscală, bilanţ şi situaţii financiare /2008, documente care atestă plăţi şi încasări efectuate la ultima perioadă, încheierea din 28.04.2009 pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr.1048/114/2009 , sentinţa nr. 1439 din 19.12.2008 pronunţată în dosarul nr. 4712/114/2008 al Tribunalului Buzău, sentinţa nr. 174 din 20.03.2008 pronunţată în dosarul nr. 255/114/2008 al Tribunalului Buzău şi alte înscrisuri care confirmă stadiul de judecată a diferitelor procese în care figurează ca parte (filele 43-118).
În aplicarea dispoziţiilor art. 592 alin. 2 din Codul de procedură civilă , la cererea instanţei , reclamanta a prezentat recipisa nr. 652918/1 din 30.04.2009 emisă de Cec Bank – Sucursala Buzău , consemnatorie a cauţiunii stabilite la termenul de judecată din 22.04.2009 ( fila 41 dosar) .
Prin încheierea din 27.05.2009 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă în sensul instituirii popririi asigurătorii asupra conturilor bancare ale pârâtei, dispunându-se restituirea cauţiunii după rămânerea irevocabilă a soluţiei.
Hotărând astfel, instanţa a reţinut în fapt şi în drept:
Între părţile în proces s-a încheiat contractul nr.4619 din 3.03.208 , pe o durată de un an , în baza căruia reclamanta s-a obligat să livreze pârâtei lunar anumite cantităţi de gaze naturale , preţul final, modalităţile şi condiţiile de plată fiind reglementate la art. VII , iar încetarea contractului la art. IX.
În derularea contractului, s-a creat o situaţie litigioasă între părţi în sensul că, achitând contravaloarea gazelor naturale livrate pentru lunile martie, aprilie, mai , iunie, iulie , august , septembrie 2008 şi respectiv ianuarie-februarie 2009 , pârâta a refuzat să plătească reclamantei facturile emise pentru lunile octombrie , noiembrie şi decembrie 2008.
Refuzul la plată a facturilor aferente consumului de gaze naturale la perioada celor trei luni a fost justificat de pârâtă prin neîndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de reclamantă de a ataşa la facturile emise buletinele de analiză cromatografică a gazelor, acte de natură să demonstreze că s-au respectat reglementările legale specifice în domeniul energiei, în sensul că s-a furnizat gazul cu puterea calorică menţionată.
Pe acest fond, reclamanta a sistat furnizarea gazelor naturale către pârâtă, măsura fiind anulată, însă, prin sentinţa nr.1439 din 19.12.2008 pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. 4712/114/2008, soluţie menţinută în recurs prin decizia nr. 167 din 3.02.2009 a Curţii de Apel Ploieşti.
În replică, pârâta a acţionat-o în judecată pe reclamantă în vederea obligării acesteia la comunicarea buletinelor decadale de analiză cromatografică a gazelor naturale livrate pentru perioada octombrie – decembrie 2008 pentru consumatorii captivi non-casnici , proces ce face obiectul dosarului nr. 4589/114/2008 înregistrat pe rolul Tribunalului Buzău ( în curs de judecată) .
În cadrul cestui dosar, SC PDG SRL a solicitat , pe cale reconvenţională, ca SC KG SA să fie obligată la plata sumei de 1.161.478, 22 lei – contravaloarea gazelor livrate la perioada celor trei luni , şi a sumei de 61.081 lei – penalităţi de întârziere, propunând ca obiectiv al expertizei încuviinţate de către instanţă stabilirea valorii gazelor naturale livrate consumatorului respectiv.
Prin urmare, deşi prin cele trei facturi fiscale reclamanta a determinat un preţ ferm al gazelor naturale furnizate, confruntată fiind cu un proces de obligativitate a comunicării buletinelor de analiză cromatografică, a dovedit neechivoc o incertitudine asupra câtimii acestuia, prin modul de fixare a unicului obiectiv de expertiză propus.
În raport de situaţia în fapt expusă, instanţa reţine că pârâta a dovedit în exces bună credinţă achitând la zi, până la data încetării contractului , preţul gazelor naturale livrate de reclamantă , mai puţin pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2008, având în vedere faptul că la perioada de referinţă a contestat calitatea produsului livrat.
Mai mult, cu documentaţia contabilă depusă la dosar, pârâta a demonstrat cu prisosinţă că nu este pericol de a se sustrage de la urmărire sau
să-şi ascundă ori să-şi risipească averea.
S-a avut în vedere în acest sens că pârâta, societate comercială înfiinţată încă din anul 1991 , are un capital social de 15.414.395 lei, nu este înregistrată cu restanţe la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat, cifra sa de afaceri pentru anul 2008 s-a circumscris sumei de 337.992.470 lei, derulează investiţii de peste 3 milioane euro şi efectuează curent plăţi la valori consistente.
Referitor la pretins starea de insolvenţă a pârâtei , ce a făcut obiectul dosarului nr.255/114/2008 , instanţa a reţinut că prin sentinţa nr.174 din 20.03.2008 s-a admis contestaţia debitorului şi s-a respins cererea formulată de creditorul SC SI SRL, în sensul deschiderii procedurii generale a insolvenţei , soluţie menţinută în recurs prin decizia nr.913 din 15.07.2008 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti .
În contextul expus, instanţa a constatat că în cauză nu sunt întrunite cerinţele art. 597 în referire la art. 591 din Codul de procedură civilă şi nici ale art. 907 şi 908 din Codul comercial referitoare la instituirea popririi asigurătorii.
Considerentele prezentei sentinţe, astfel expuse, au avut în vedere esenţial şi principiile Rezoluţiei Parlamentului European din 25 octombrie 2007 referitoare la Cartea verde privind creşterea eficienţei de a hotărârilor judecătoreşti în Uniunea Europeană: poprirea asigurătorie a conturilor bancare (2007/2026(INI).
Altfel spus, instanţa a apreciat în deplin acord cu rezoluţia invocată, că instituirea popririi asigurătorii ce determină blocarea contului bancar este o măsură ce poate afecta iremediabil , în cazul de faţă, activităţile financiare ale societăţii pârâte şi ar constitui, în egală măsură, o supraasigurare a societăţii reclamante, dar şi o defăimare nejustificată a pârâtei.
??
??
??
??
1
