Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Pătîrlagele sub nr. X/X/2009 din 5.06.2009, reclamanta S.C. M. P. T. SRL Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. P. SRL Dorneşti, Judeţul Suceava, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 7.507,50 lei preţ marfă şi a dobânzii legale până la achitarea efectivă a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că deşi a livrat pârâtei cantitatea de 57,75 tone lemn foc fag, conform celor două avize de însoţire a mărfii din 14.01.2009, sens în care i s-a comunicat şi factura nr.00000009/15.01.2009 pentru suma de 7.507,50 lei, aceasta nu a plătit preţul datorat, la termenul de scadenţă.
Pârâta a formulat întâmpinare în temeiul art. 115-118 din Cod procedură civilă, invocând pe cale de excepţie prematuritatea introducerii acţiunii (întrucât nu s-a efectuat procedura prealabilă prevăzută la art.7201 din Cod procedură civilă), iar pe fond netemeinicia acţiunii (întrucât nu a avut relaţii comerciale cu reclamanta).
Prin sentinţa nr. X/2009 pronunţată de Judecătoria Pătîrlagele s-a admis acţiunea ca întemeiată dispunându-se obligarea pârâtei la plata sumei de 7.507,50 lei preţ marfă, către reclamantă, precum şi la plata dobânzii legale cu începere de la data punerii în întârziere: 17.02.2009 până la achitarea efectivă a debitului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut în baza probatoriului administrat că pârâta datorează reclamantei suma de 7.507,50 lei, cu titlu de preţ marfă livrată cu avizul de însoţire nr. 094860/14.01.2009 (30,97 tone lemne foc) şi respectiv cu avizul de însoţire nr. 1735120/14.01.2009 (28,46 tone lemn foc), nedescărcată la depozitul acesteia, în condiţiile în care a fost redicţionată către propriul său beneficiar S.C. K. SA Sebeş.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta în termen legal conform art. 301 din Cod procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar în temeiul art.303 din acelaşi cod.
În expunerea motivelor de recurs, pârâta a invocat pe cale de excepţie necompetenţa teritorială a Judecătoriei Pătîrlagele, în raport de sediul său social: localitatea Dorneşti, Judeţul Suceava, iar pe fond greşita admitere a acţiunii, în condiţiile în care probele administrate nu sunt pertinente şi concludente şi nici nu i s-a opus un mod de calcul al dobânzii solicitate.
Fiind citată pentru termenul din 12.03.2010 cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru de 280 lei şi prezentării timbrajului judiciar în sumă de 5 lei, recurenta – pârâtă a depus la filele 13-14 dosar o cerere prin care a solicitat în principal scutirea de la plata taxei de timbru, iar în subsidiar reducerea, eşalonarea sau amânarea de la plata taxei de timbru, întrucât nu dispune de resurse financiare în vederea achitării acesteia.
Prin notele de şedinţă depuse la filele 20-22 dosar pentru termenul din 16.04.2010, intimata reclamanta a solicitat motivat respingerea cererii formulate de recurenta – pârâtă în sensul scutirii, reducerii, reeşalonării sau amânării de la plata taxei de timbru.
Dându-se curs cererii formulate de recurentă, deşi s-au acordat două termene de judecată la 16.04.2010 şi respectiv la 14.05.2010, în aplicarea prevederilor art. 21 alin.3 din Legea nr. 146/1997 şi ale art. 13 alin.3 raportat la art.14 alin.1şi 2 din Legea nr. 51/2008, conform adreselor depuse la filele 19 şi 35 dosar, aceasta nu a produs dovezi referitoare la situaţia economico-financiară a societăţii şi nici nu a comunicat o declaraţie pe proprie răspundere a administratorului societăţii în sensul dacă s-a mai beneficiat de ajutor public judiciar în perioada ultimelor 12 luni.
În contextul expus şi în raport de prevederile legale invocate, prin decizia nr. Y/2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a respins cererea formulată de recurenta – pârâtă, în principal, în sensul scutirii de la plata taxei de timbru, iar în subsidiar în sensul reducerii, reeşalonării sau amânării de la plata acestora, anulându-se ca netimbrat recursul declarat de pârâtă împotriva sentinţei nr. X/2009 ponunţată de Judecătoria Pătârlagele , în aplicarea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 şi ale art. 9 din OG nr. 32 /1995.
Împotriva decizie nr. Y/2010 pronunţată de Tribunalul Buzău a formulat contestaţie în anulare pârâta SC B. P. SRL Dorneşti , în temeiul prevederilor art. 317 alin.2 şi art. 318 din Codul de procedură civilă, invocând în esenţă că prin nerespectarea dispoziţiilor art. 14 şi respectiv art. 21? din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru şi ale art. 15 alin.1 şi 2 din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă a fost lipsită de dreptul de a formula cerere de reexaminare împotriva măsurii respingerii cererii de scutire / reducere, reeşalonare sau amânare de la plata taxelor de timbru , în condiţiile în care soluţia a fost pronunţată printr-o hotărâre irevocabilă.
În sprijinul contestaţiei în anulare , pârâta a invocat şi chitanţele în regim special seria SV DOR nr. 0003548 şi nr. 0002866 din 13.04.2010 şi respectiv din 10.03.2010 cu care a făcut dovada achitării taxelor de timbru ulterior pronunţării deciziei contestate ( filele 40, 41 dosar nr. 912/277/2009 ).
Prin decizia nr. Z/2010 s-a admis ca întemeiată contestaţia şi s-a anulat decizia nr. Y/2010 pronunţată de Tribunalul Buzău, fixându-se termen la 1.10.2010, cu citarea părţilor în proces, pentru rejudecarea recursului declarat de pârâtă împotriva sentinţei nr. X/2009 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele.
Hotărând astfel, tribunalul a reţinut în fapt şi în drept :
Contrar prevederilor art.21? din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru şi ale art. 15 alin.1 şi 2 din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă instanţa de recurs s-a pronunţat asupra cererii formulate de pârâtă în sensul scutirii / reducerii, reeşalonării sau amânării de la plata taxelor de timbru printr-o hotărâre irevocabilă , lipsind-o prin consecinţă de dreptul de exercitare a cererii de reexaminare astfel cum este reglementată la prevederile menţionate anterior , cu încălcarea dreptului acesteia la apărare dar şi a dreptului de acces la un proces echitabil.
În rejudecarea recursului la termenul de judecată din 1.10.2010, recurenta pârâtă a invocat pe cale de excepţie necompetenţa teritorială a Judecătoriei Pătârlagele în raport de sediul său social, iar pe fond netemeinicia acţiunii, sens în care a depus un set de înscrisuri la filele 18-63 dosar.
Intimata reclamantă a depus la filele 65-68 dosar note de concluzii scrise, prin care a răspuns punctual motivelor de critică invocate, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.
Prin decizia nr. W/2010, s-a respins recursul declarat de pârâtă.
În acest sens s-a avut in vedere:
Referitor la pretinsa necompetenţă teritorială a Judecătoriei Pătârlagele, tribunalul reţine că o astfel de excepţie putea fi invocată de societatea pârâtă doar până la prima zi de înfăţişare, prin întâmpinare, nulitatea în discuţie fiind relativă şi nu absolută.
Or, din documentaţia dosarului, rezultă neechivoc faptul că la prima zi de înfăţişare din 3.07.2009, deşi pârâta a formulat întâmpinare, aceasta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Pătârlagele (filele 12-13 dosar).
Pe de altă parte sub aspectul invocat, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin.4 prin raportare la art. 12 din Codul de procedură civilă, privind competenţa teritorială alternativă, în condiţiile în care raportul juridic comercial a luat naştere în oraşul Nehoiu, aflat sub jurisdicţia instanţei investite.
Pe fondul litigiului, tribunalul apreciază că instanţa fondului a reţinut în mod corect şi motivat că pârâta datorează reclamantei suma de 7.507,50 lei cu titlu de preţ marfă livrată, la care se adaugă dobânda legală începând cu data punerii în întâmpinare până la plata efectivă a debitului.
Conform avizului primar nr. 1735119/14.01.2009 emis de reclamantă către pârâtă, coroborat cu avizul de însoţire primar nr. 0948601/14.01.2009 emis de pârâtă către terţul SC K. Sebeş SA, reclamanta a livrat pârâtei cantitatea de 30,97 tone lemne de foc cu mijloacele de transport X şi respectiv Y, marfa nefiind descărcată în depozitul pârâtei, ci redirecţionată de aceasta, cu aceleaşi mijloace de transport către beneficiarul propriu : SC K. Sebeş SA, în baza avizului nr. 0948601.
În aceeaşi modalitate s-a procedat şi cu celelalte 28,46 tone lemne foc, livrate de reclamantă pârâtei cu avizul nr. 1735120/14.01.2009, cu mijloacele de transport X şi Y, marfa fiind redirecţionată de pârâtă către acelaşi beneficiar propriu : SC K. Sebeş SA, cu autovehiculele menţionate conform avizului nr. 0948602/14.01.2009.
Documentele invocate atestă neechivoc faptul că SC K.Sebeş SA, beneficiara pârâtei, a primit cantitatea de 57,75 tone lemne de foc evaluate la suma de 7.507,50 lei conform facturii nr. 00000009/15.01.2009 pe care reclamanta a livrat-o acesteia pe fondul raporturilor comerciale încheiate.
În contextul expus, tribunalul nu a primit motivul de critică invocat de pârâtă în sensul neacceptării facturii, dovada certă reprezentând-o însăşi livrarea mărfii primite de pârâtă de la reclamantă către beneficiarul său: SC K. Sebeş SA , în aceeaşi cantitate şi cu aceleaşi mijloace de transport.
Nu s-a primit nici motivul de critică referitor la dobânda legală datorată, avându-se în vedere că aceasta se calculează în faza de la nivelul de referinţă al BNR conform prevederilor OG nr. 9/2000.
