Prin decizia nr. 214 din 13.03.2000, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti a fost schimbată în parte sentinţa nr. 856 din 4.11.1999 a Tribunalului Dâmboviţa, în sensul că pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 63.128.535 lei, reprezentând chirie restantă şi majorări pentru întârziere. De asemenea, s-a dispus evacuarea pârâtei din spaţiile comerciale proprietatea reclamantei, pe care le ocupă fără drept.
Prin sentinţa pronunţată, tribunalul a admis numai în parte acţiunea obligând-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 10.488.114 lei reprezentând chirie restantă şi majorări de întârziere. în acest sens, s-a reţinut că pârâta datorează reclamantei suma de 63.128.535 lei chirie restantă şi majorări de întârziere, dar, la rândul său, reclamanta datorează pârâtei suma de 52.633.421 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări de îmbunătăţiri executate de pârâtă la spaţiile comerciale închiriate.
Instanţa de apel a constatat că tribunalul a procedat în mod greşit la compensare, deoarece pârâta nu a formulat cerere reconvenţională prin care să solicite plata lucrărilor de îmbunătăţiri pretins executate (decizia nr. 214 din 13.03.2000 a Curţii de Apel Ploieşti).
