Prin decizia nr. 32 /09.06.2008, pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite în recurs în interesul legii, s-a stabilit ca dispozitiile art.1 pct. 1, art.2 pct. 1 lit. a si b si art. 282 indice 1 alin. 1 Cod procedura civila se interpreteaza în sensul ca, în vederea determinarii competentei materiale de solutionare în prima instanta si în caile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile si comerciale având ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare.
În considerentele deciziei pronuntate în recursul în interesul legii s-a aratat ca ori de câte ori pe calea actiunii în justitie se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibila si necesara.
Potrivit dispozitiilor art. 329 alin. 3 Cod de procedura civila, dezlegarea data problemelor de drept judecate în recursul în interesul legii este obligatorie.
În consecinta, în practica, s-a retinut ca dreptul de folosinta este un drept personal patrimonial si se evalueaza prin raportare la pretul locatiunii curente.
Pretul locatiunii curente este, în speta, sub 100.000 lei, astfel încât competenta materiala de a solutiona în prima instanta actiunea în executarea ori actiunea în rezilierea contractului de închiriere invocat în cauza revine judecatoriei si aceleiasi instante îi revine si competenta de solutionare a ordonantei presedintiale, potrivit dispozitiilor art.581 alin. 2 Cod procedura civila.
În consecinta, hotarârea atacata în cauza este lovita de nulitate, potrivit art. 304 pct. 3 Cod procedura civila, fiind pronuntata de o instanta necompetenta material.
Fata de considerentele expuse, se impune admiterea recursului si casarea sentintei, în conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. 6 Cod procedura civila, cu consecinta trimiterii cauzei spre solutionare instantei competente, respectiv Judecatoria Târgu – Jiu, ca instanta comerciala.
Curtea a apreciat ca solutia adoptata face inutila examinarea celorlalte motive de recurs, care se vor analiza în rejudecare, ca aparari referitoare la fondul litigiului.
1
