Competenţa generală. Clauza compromisorie. Arbitraj.


Cum prin contractul încheiat, părţile au stabilit ca, în cazul apariţiei unor litigii izvorâte din executarea lui, acestea să fie soluţionate pe calea arbitrajului, şi cum prin convenţia lor părţile pot alege instanţa sau oganul de jurisdicţie pentru soluţionarea litigiilor dintre ele, cu condiţia ca această opţiune să se concretizeze în scris, iar instanţa sau organul de jurisdicţie ales să nu fie în mod absolut necompetent, urmează a se constata ca fiind întemeiată excepţia de necompetenţă şi a se dispune declinarea competenţei.

(Secţia comercială, sentinţa nr. 2.012/22.05.1997).

Prin cererea adresată acestei instanţe, reclamanta S.C. “J. B. W. T.” -S.R.L. a chemat în judecată pârâta S.C. “R.S.C.” – S.R.L., solicitând ca, prin hotărârea ce se pronunţă, să se dispună obligarea acesteia Ia plata sumei de 3.500.000 lei, cu titlu de plată nedatorată; suma de 3.500.000 lei, cu titlu de penalităţi; suma de 3.500.000 lei, cu titlu de dobânzi, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

în motivarea acţiunii s-a arătat, în esenţă, că pârâta nu şi-a îndpelinit obligaţiile contractuale asumate prin contractul de proiectare nr. 204/ 22.12.1995, deşi a încasat de la reclamantă suma de 3.500.000 lei pentru execuţia şi planul tehnic al lucrărilor convenite.

Prin petiţia depusă la dosar la data de 27.03.1997, reclamanta a solicitat declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă C. C. I. R., motivat de dispoziţiile art. 24 din contractul părţilor.

Cum prin contractul încheiat, părţile au stabilit că, în cazul apariţiei unor litigii izvorâte din executarea lui, acestea să fie soluţionate pe calea arbitrajului, şi cum prin convenţia lor părţile pot alege instanţa sau organul de jurisdicţie pentru soluţionarea litigiilor dintre ele, cu condiţia ca această opţiune să se concretizeze în scris, iar instanţa sau organul de jurisdicţie ales să nu fie în mod absolut necompetent, urmează a se constata ca fiind întemeiată excepţia de necompetenţă materială invocată de pârâtă, în considerarea dispoziţiilor art. 24 din contractul nr. 204, încheiat între părţi la data de 22.05.1995 şi ale celor prevăzute de art. 969 Cod civil, cu consecinţa admiterii acesteia, a declinării competenţei soluţionării cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 158 Cod proc. civilă, în favoarea organului de jurisdicţie ales de părţi, respectiv a Curţii de Arbitraj de pe lângă C. C. I. R., a cărei competenţă materială se impune în cauza dedusă judecăţii, prin caracterul voluntar al abilitării ce i s-a conferit de părţi, în scopul soluţionării litigiului lor şi prin exclusivitatea dedusă din îndreptăţirea sa de a soluţiona acest litigiu, care înlătură competenţa acestei instanţe.

Notă: în speţă, este vorba despre excepţia de necompetenţă generală, iar nu cea de necompetenţă materială, întrucât organul jurisdicţional ales de părţi nu face parte din sistemul instanţelor judecătoreşti.