Litigiile privind atacarea în justiţie a hotărârilor adunărilor generale în spiritul prevederilor Legii nr. 31/1990 nu sunt litigii comerciale, obiectul acestora neconstând în acte sau fapte de comerţ ale societăţii, aşa cum sunt definite de art. 3 Cod comercial.
(Secţia comercială, sentinţa nr. 1.718/5.05.1997)
Prin cererea înregistrată sub nr. 5.644/1996, reclamanta S.C. „V.V.M.” -S.A. Constanţa a chemat în judecată pe pârâta S.C. „V.T.C.” – S.R.L. Bucureşti, solicitând anularea hotărârii de aprobare a bilanţului şi contului de profituri şi pierderi a S.C. „V.T.C.” – S.R.L. pentru exerciţiul financiar pe anul 1995, luată în şedinţa adunării generale ordinare a asociaţilor din data de 29.03.1996, precum şi a hotărârii de majorare a capitalului social, luată de adunarea generală extraordinară a asociaţilor în şedinţa sa din 31.03.1995.
La termenul de azi, tribunalul, din oficiu, a pus în discuţie excepţia de necompetenţă materială, având în vedere prevederile art. 90 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, coroborate cu art. 1 pct. 1 Cod proc. civilă şi art. 3 Cod comercial.
Reclamanta a depus concluzii scrise privind respingerea excepţiei invocate de pârâtă şi nu pe excepţia de necompetenţă materială invocată de tribunal.
Pârâta, prin avocat, fără o argumentare legală, a susţinut că aparţine Tribunalului Bucureşti – secţia comercială, competenţa materială.
Analizând cauza de faţă, tribunalul reţine că aparţine judecătoriei competenţa materială de soluţionare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.
în primul rând, litigiile având ca obiect atacarea în justiţie a hotărârilor adunării generale, în spiritul prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, nu sunt litigii comerciale, obiectul acestora neconstând în acte sau fapte de comerţ ale societăţii, aşa cum sunt definite în art. 3 Cod comercial.
în altă ordine de idei, art. 90 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 prevede că: “Cererea în anulare se va introduce la instanţa teritorială unde societatea îşi are sediul…”.
Prin urmare, prin lege, aceste litigii s-au dat în competenţa de soluţionare a judecătoriei şi nu a tribunalului.
De asemenea, se reţine că această prevedere legală nu este abrogată, legiuitorul referindu-se de fiecare dată când a adus modificări, inclusiv privind Legea nr. 31/1990, ce anume se abrogă sau se modifică şi, deci, art. 90 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 nu este inclus.
Prin urmare, coroborând art. 90 alin. 4 din–Legea nr. 31/1990 cu art. 1 pct. 1 Cod proc. civilă se reţine că aparţine Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti competenţa de soluţionare a prezentei cauze.
Concluzionând, tribunalul, faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 158 Cod proc. civilă, coroborat cu art. 895 Cod comercial, va declina comeptenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
Notă: Soluţia de mai sus este, în opinia noastră, nelegală. Indubitabil,
cererea privind anularea hotărârii adunării generale a unei societăţi
comerciale este o cerere în materie comercială, având caracter
nepatrimonial, şi care, în aplicarea art. 2 pct. 1 lit a) din Codul de procedură civilă, este de competenţa tribunalului, ca instanţă de fond.
Cu privire la Legea nr. 31/1990, a se vedea nota de la speţa nr. 23.
