Competenţa materială. Acţiune pentru anularea unei decizii de pensionare


Fiind atacat refuzul de a anula un act administrativ ce intră în competenţa autorităţilor administrative nominalizate în art. 3 Cod proc. civ., modificat, competenţa materială revine secţiei de administrativ a curţii de apel.

(Secţia de contencios administrativ, sentinţa nr. 201/1994)

Prin cererea înregistrată la acest tribunal sub nr. 155/1995, la data de 20.02.1995, reclamantul P.A.T. a chemat în judecată Oficiul de Pensii sectorul 3 Bucureşti, solicitând, pe calea contenciosului administrativ, anularea deciziei de pensionare nr. 101.555/19.09.1994.

La termenul din 28.03.1995 a fost ridicată excepţia de necompetenţă materială, excepţie cu care reclamantul a fost de acord.

Excepţia este fondată şi urmează a fi admisă, întrucât, prin prevederile art. 3 din modificarea adusă titlului 1 la prin Legea nr. 59/1993, publicată în Monitorul Oficial nr. 177 din 26.07.1993, curţile de apel judecă, în primă instanţă, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privitoare la actele de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judeţean, ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, ale autorităţilor publice judeţene şi a Municipiului Bucureşti.

Potrivit modificării din acelaşi act normativ a Legii nr. 29/1990 – art. 6 alin. 1 – se prevede că judecarea acţiunilor formulate în baza art. 1 din Legea contenciosului administrativ este de competenţa tribunalului sau a curţii de apel în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul (în speţă sediul), potrivit reglementărilor de competenţă materială stabilite de art. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă.

în baza art. V din Legea nr. 59/1993, “cauzele aflate în curs de judecată la instanţa de fond, chiar dacă sunt după casare cu trimitere vor fi, după caz, reţinute pentru continuarea judecăţii sau vor fi trimise la instanţa competentă, potrivit normelor de competenţă materială din prezenta lege”.

Conform art. 159 Cod proc. civilă, necompetenţă este de ordine publică atunci când pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad.

în speţă, fiind atacat refuzul de a anula un act administrativ ce intră în competenţa autorităţilor administrative nominalizate în art. 3 Cod proc. civ., modificat, competenţa materială revine secţiei de contencios administrativ înfiinţată Ia Curtea de Apel Bucureşti, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, modificată.

în concluzie, se va dispune declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei nou înfiinţate.