în situaţia în care se solicită modificarea titlului de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991, competenţa soluţionării cauzei aparţine judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul litigios.
(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 918/1996)
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ, la data de 27.12.1993, reclamantul L. V. a chemat în judecată Consiliul Local al comunei Tâmboieşti, judeţul Vrancea şi Prefectura judeţului Vrancea, solicitând să i se recunoască dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, pentru terenul de 1 ha, situat pe raza comunei.
în motivarea acţiunii, reclamantul arată că a primit terenul cu ocazia reformei agrare din 1945, iar Comisia Locală de fond funciar îi recunoaşte dreptul în privinţa întinderii suprafeţei de teren, dar prin adresa nr. 807/1993 menţionează că nu se poate acorda vechiul amplasament, deoarece în prezent acesta este ocupat.
Reclamantul consideră că refuzul de a i se acorda vechiul amplasament al terenului este nejustificat.
Curtea de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 384/1994, a respins, ca nefondată, acţiunea, cu motivarea că reclamantul a fost pus în posesie cu suprafeţele de 0,06 ha teren arabil, 0,08 ha teren intravilan, 0,10 ha teren extravilan şi 0,43 ha teren arabil, încheindu-se proces-verbal de punere în posesie.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul L.V. şi Prefectura judeţului Vrancea, iar Curtea Supremă de Justiţie – secţia contencios administrativ a anulat recursul declarat de reclamant, ca netimbrat, şi a admis recursul declarat de prefectură, casând sentinţa civilă nr. 384/1994 a Curţii de Apel Bucureşti, cu trimiterea cauzei spre soluţionare la Tribunalul Municipiului Bucureşti – secţia contencios administrativ.
în considerentele deciziei de casare se reţine lipsa calităţii procesuale pasive a Prefecturii Vrancea, calitate procesuală având Comisia Locală a comunei Tâmboieşti, iar în raport de prevederile art. 11 din Legea fondului funciar şi art. 6 din Regulamentul privind aplicarea Legii nr. 18/1991, cu referire la art. 2 şi art. 3 pct. 1 Cod proc. civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993 competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Municipiului Bucureşti – secţia contencios administrativ.
în fond după casare Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei Tâmboieşti a învederat tribunalului că reclamantului i s-a reconstituit un drept de proprietate pentru suprafaţa de 0,67 ha, din care 0,43 ha arabil, extravilan, 0,06 ha arabil, intravilan, 0,10 ha vie, extravilan şi 0,08 ha vie, intravilan, fiind pus în posesie pe întreaga suprafaţă de teren. Se menţionează că respectarea vechiului amplasament nu este obligatorie, întrucât comuna Tâmboieşti nu este în zonă colinară, aşa cum confirmă prin adresă oficiul de cadastru.
Totodată, a fost depus, în copie, titlu de proprietate nr. 2.433 din decembrie 1994, emis de Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a judeţului Vrancea, având înscrise pe verso suprafeţele primite în proprietate de reclamant, cu vecinătăţile menţionate.
Faţă de întâmpinarea depusă de pârâtă, reclamantul a arătat că înţelege să conteste titlul de proprietate, atât pentru faptul că i s-au acordat doar 0,67 ha, în loc de 1 ha, cât avea dreptul, cât şi pentru faptul că amplasamentul nu este corespunzător.
Instanţa, din oficiu, a ridicat excepţia de necompetenţă materială, în raport de obiectul cererii reclamantului, astfel cum a fost precizat, în sensul că se solicită modificarea titlului de proprietate.
în raport de prevederile art. 11 alin. 8 din Legea nr. 18/1991, instanţa va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani, judeţul Vrancea.
