Cererea având ca obiect plata amenzilor contravenţionale de către organul administrativ care le-a aplicat, ca urmare a faptului că nu s-a înaintat plângerea contravenţională instanţei, potrivit Legii nr. 32/1968, în vederea soluţionării, nu este de competenţa instanţei de administrativ, ci urmează să fie soluţionată de către judecătorie, fiind o acţiune în pretenţii.
(Secţia de contencios administrativ, sentinţa nr. 466/1998)
Prin cererea înregistrată la data de 12.11.1998, reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâta Administraţia Domeniului Public a sectorului 1 Bucureşti, solicitând instanţei obligarea acesteia la plata amenzilor contravenţionale ce i s-au aplicat reclamantului printr-un număr de 3 procese verbale de contravenţie.
în motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin procesele verbale nr. 201/1997, nr. 202/1997 şi nr. 203/1997, întocmite în 28.07.1997, a fost
amendat, deoarece a executat un branşament de apă şi canalizare, fără a avea avizul A.D.P..
Mai susţine reclamantul că împotriva acestor procese verbale a formulat plângere contravenţională la pârâtă, care nu le-a înaintat judecătoriei competente, spre soluţionare, ceea ce a dus la pierderea termenului prevăzut de Legea nr. 32/1968.
Examinând cererea reclamantului, tribunalul constată că în realitate aceasta este o acţiune în pretenţii, competenţa soluţionării revenind judecătoriei, ca instanţă de drept comun, conform prevederilor art. 1 pct. 1 şi art. 5 Cod proc. civ..
în aceste condiţii, instanţa, în şedinţa publică din 3.12.1998 a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă materială, excepţie pe care o va admite pentru considerentele expuse mai sus şi, în consecinţă, va declina competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
