Competenţa materială. Acţiune pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în temeiul art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată


Litigiile având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în temeiul art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, sunt de competenţa instanţei de drept comun, respectiv judecătoria în a cărei rază teritorială se află terenul.

(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 423/1998)

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr. 312/4.08.1998, reclamanţii D.P.I., D.D. şi D.M. au chemat în judecată pârâta Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Consiliul Local al comunei Păuleşti, judeţul Prahova, pentru ca, pe baza hotărârii ce se va da, să fie obligată pârâta: să înregistreze cererea formulată de reclamanţi, în temeiul art. 9 al. 3 din Legea nr. 169/1997 şi să se constate că este introdusă în termen; să reconstituie dreptul de proprietate al reclamanţilor pentru suprafaţa ce depăşeşte 10 ha, conform Legii nr. 18/1991; la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50.000 lei pe zi în cazul nerespectării obligaţiilor stabilite prin hotărâre judecătorească; la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul din data de 7.10.1998, reclamantul D.P.I. a solicitat un termen pentru a-şi preciza obiectul acţiunii, însă la termenul următor, nu s-a prezentat, astfel încât instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a secţiei.

Instanţa, asupra excepţiei invocate, constată următoarele: Potrivit art. 51 din Legea nr. 18/1991, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 169/27.10.1997, publicată în M. Of. nr. 299/4.11.1997: „Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale”. Potrivit art. 53 al. 2 din aceeaşi lege: „împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul…”.

Faţă de dispoziţiile legale sus menţionate şi faţă de obiectul acţiunii aşa cum a fost precizat în cererea introductivă, instanţa apreciază că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale (art. 51 şi urm. din Legea nr. 18/1991) şi nu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 29/1990.

în temeiul art. 158 al. 3 Cod. proc. civ. raportat la art. 2 lit. c din Legea nr. 29/1990, instanţa va admite excepţia necompetenţei materiale a secţiei şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.