Competenţa soluţionării litigiilor având ca obiect refuzul unui organ administrativ de a înainta propunerea de restituire a unui teren intravilan în condiţiile art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 de către prefect, în vederea emiterii ordinului, revine judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul.
(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 430/1998)
Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 320/10.08.1998, reclamanţii C.V.S., C.M. şi C.V.M. au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Municipiului Constanţa, solicitând obligarea pârâtului – autoritate a administraţiei publice locale, să înainteze propunerea de restituire a terenului situat în Municipiul Constanţa, str. Concordiei (Unirii), în suprafaţă de 8.090 mp. sau alt teren prin compensare, Prefecturii Judeţului Constanţa, în vederea eliberării ordinului de atribuire a terenului, în conformitate cu prevederile art. 36 al. 5 din Legea nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 169/4.11.1997.
S-a mai arătat că, după modificarea Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 169/4.11.1997, reclamanţii au solicitat pârâtului restituirea restului de teren în suprafaţă de 8.090 mp., dar pârâtul, prin hotărârea din 10.04.1998, le-a respins cererea şi, deşi au formulat plângerea administrativă prealabilă şi s-au adresat autorităţilor administrative ierarhic superioare pârâtului, cu privire la refuzul acestuia de a le soluţiona cererea, aceasta nu s-a realizat.
Instanţa, analizând actele de la dosarul cauzei, va avea în vedere că, urmare cererii formulată de reclamanţi, sub nr. 1.055/14.01.1998, privind reconstituirea terenului în proprietate, prin atribuirea diferenţei de teren nerestituită, conform Legii nr. 18/1991, în suprafaţă de 8.090 mp., pârâtul-autoritate a administraţiei publice locale – Consiliul Local al Municipiului Constanţa a adoptat hotărârea nr. 60/10.04.1998, în baza Legii nr. 69/1991, precum şi în baza Legii nr. 18/1991, prin care a respins cererea reclamantei C.V.S. privind restituirea terenului în suprafaţă de 8.090 mp.
Se va mai avea în vedere că, acţiunea reclamanţilor a fost depusă pe rolul instanţei la 10.08.1998, şi priveşte de fapt anularea hotărârii nr. 60/10.04.1998, adoptată de pârât cu privire la terenul în cauză, în baza Legii nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 169/4.11.1997, iar în cap. III, din Legea nr. 169/4.11.1997, art. 44 şi urm., precum şi în art. 54 din Legea nr. 18/1991, aşa cum a fost republicată la 5.01.1998, s-a prevăzut că pentru soluţionarea litigiilor referitoare Ia aplicarea Legii fondului funciar, competenţa revine instanţei de drept comun, pe raza căreia se află terenul în cauză.
Prin urmare, instanţa, în sensul prevederilor Cap. III, art. 44 şi urm. din Legea nr. 169/4.11.1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991, precum şi faţă de prevederile art. 54 din Legea nr. 18/1991, republicată la 5.01.1998, în raport de prevederile art. 1 Cod proc. civ., urmează ca, în baza art. 158 şi 159, pct. 2 Cod proc. civ., să-şi decline competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea judecătoriei Constanţa.
