TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentinţa Nr. 558/2012
Şedinţa publică de la 14 Februarie 2012
Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 07.02.2012 în cauza privind pe reclamantul E.C. în contradictoriu cu pârâţii P. C. P. şi P. C. P.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.
Procedura de citare legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din data de 07.02.2012, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.926 din data de 01.04.2011 a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul E. C. în contradictoriu cu pârâţii P. C. P. şi P. C. P, obligaţi pârâţii să comunice reclamantului datele solicitate şi respinsă cererea privind daunele morale.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 4 martie 2011 , reclamantul E. C. a chemat în judecată pârâţii P. C. P. şi P. C. P, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate, obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri morale în cuantum de 200 lei pe zi pentru fiecare zi de întârziere şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că: potrivit adresei nr.5946/28.09.2010 a P. C. P, înaintată către Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, rezultă că cele zece locaţii componente ale Şcolii Generale P., la rubrica cheltuieli materiale sunt sume importante, fapt pentru care cere pe fiecare locaţie în parte, documentele ce justifică aceste cheltuieli.
În temeiul legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a adresat P. C. P. cererea nr.94/10.01.2011, prin care solicita documentele ce justifică sumele cheltuite la capitolul – cheltuieli materiale – pe cele 10 (zece) locaţii, componente ale Scolii Generale P., conform adresei nr.5946/28.09.2010 a P. P. înaintată I.Ş.J. Gorj. Prin adresa nr.292/19.01.2011 primăria i-a comunicat că va primi răspunsul în termenul legal prevăzut de art.7 alin.1 din legea nr.544/2001. Cu adresa nr.867/09.02.2011 primăria i-a comunicat: „problemele ridicate de dumneavoastră au fost discutate la şedinţa de C.L. P. din 28.01.2011 la care dumneavoastră aţi participat”.
Din cererea sa nr.94/10.01.2011 reiese că a solicitat documente spre consultare şi copiere, iar din procesul verbal încheiat cu ocazia şedinţei ordinare a C.L.P., rezultă clar că nici măcar referire nu s-a făcut la documentele solicitate sau la conţinutul lor. A apreciat că prin refuzul nejustificat al P.P. de a-i transmite documentele solicitate, este vătămat în interesele legitime conferite de dispoziţiile legii nr.544/2001, prin îngrădirea dreptului la informaţiile de interes public, ia plata de despăgubiri morale se impune.
În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie: cererea nr.94/10.01.2011, adresa primăriei nr.292/19.01.2011, adresa primăriei nr.867/09.02.2011, procesul verbal din şedinţa de consiliu din data de 28.01.2011, adresa primăriei nr.2946/28.09.2010. Prin concluziile scrise depuse la dosar în şedinţa publică din 01.04.2011, reclamantul a reluat solicitările din cererea de chemare în judecată.
Analizând probele aflate la dosarul cauzei, instanţa de fond în primul ciclu procesual a reţinut că reclamantul a investit instanţa cu soluţionarea raportului juridic litigios ce a apărut între părţi cu privire la faptul că nu a primit de la pârâţi informaţiile publice solicitate. Reclamantul, fiind interesat de modul în care desfăşoară activitatea pârâta, a adresat P.C.P. cererea nr.94/10.01.2011, prin care solicita documentele ce justifică sumele cheltuite la capitolul – cheltuieli materiale – pe cele 10(zece) locaţii, componente ale Scolii Generale P., conform adresei nr.5946/28.09.2010 a Primăriei Comunei P. înaintată I.Ş.J. Gorj.
Prin adresa nr.292/19.01.2011, primăria i-a comunicat reclamantului, că va primi răspunsul în termenul legal prevăzut de Legea nr.544/2001. Cu adresa nr.867/09.02.2011, primăria i-a comunicat reclamantului că: „ problemele ridicate … au fost discutate la şedinţa de C.L.P. din 28.01.2011 la care …a participat”. Din cererea nr.94/10.01.2011 reiese că reclamantul a solicitat documente spre consultare şi copiere. Din procesul verbal încheiat cu ocazia şedinţei ordinare a C.L.P. rezultă că nici măcar referire nu s-a făcut la documentele solicitate sau la conţinutul lor.
Tribunalul a avut în vedere dispoziţiile art.2 din legea nr.544/2001, care prevăd că: „În sensul prezentei legi: a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar; b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei; c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.”
De asemenea, s-au avut în vedere dispoziţiile art.6 din legea nr.544/2001, care stipulează faptul că: „Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public. Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal. Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente: a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea; b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public; c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.”
Totodată conform dispoziţiilor art.7 din legea nr.544/2001, prin care se precizează că: „Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor. Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.”.
În art.8 din legea nr.544/2001 se prevede că: „Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate. În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art.7. Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare. Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat. Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.”.
Conform dispoziţiilor art.9 din legea nr.544/2001: „În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii. Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia autorităţii sau a instituţiei publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 şi 8.”.
În art. 10 din legea nr.544/2001 se prevede că: ”Nu este supusă prevederilor art.7 – 9 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, desfăşurată potrivit specificului competenţelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public.”
În art.22 din legea nr.544/2001 se stipulează că: ”În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art.7. Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale. Hotărârea tribunalului este supusă recursului. Decizia Curţii de apel este definitivă şi irevocabilă. Atât plângerea, cât şi apelul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.”
În raport de toate aceste dispoziţii, precum şi în raport de probele aflate la dosarul cauzei s-a considerat ca fiind admisibilă în parte acţiunea reclamantului cu privire la capătul de cerere privind comunicarea de către pârâţi a informaţiilor publice solicitate. S-a reţinut că, din starea de fapt invocată de reclamant în cauză, răspunsul formulat de pârâtă, ca urmare a cererii reclamantului de consultare ale informaţiilor publice solicitate, a determinat reclamantul să investească instanţele cu acţiunea ce face obiectul cauzei de faţă, invocându-se faptul că nu a primit informaţiile de interes public solicitate.
Această stare de fapt rezultă şi din conţinutul răspunsului pârâţilor la cererea reclamantului. Din starea de fapt reţinută de instanţă rezultă că pârâţii prin răspunsul dat reclamantului nu au comunicat informaţiilor publice solicitate. Prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.
Prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar.
Cu privire la capătul de cerere privind daunele morale s-a reţinut că cererea reclamantului privind despăgubirile morale va fi respinsă ca nedovedită. Din datele aflate la dosarul cauzei se reţine că reclamantul a solicitat despăgubiri morale în cauza sa dedusă judecăţii instanţelor, dar nu a dovedit legătura de cauzalitate între despăgubirile solicitate şi necomunicarea informaţiilor publice solicitate.
Dispoziţiile art.22 din legea nr.544/2001 prevăd faptul că instanţele pot obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale, dar aceste daune invocate, că au fost suportate de reclamant pentru cauza necomunicării informaţiilor publice de societatea pârâtă, este necesar să fie dovedite în faţa instanţelor pentru a se putea stabili care-i răspunderea delictuală a pârâtei în acest sens .
Necomunicarea în termen a informaţiei publice în general poate provoca daune morale, dar nuanţarea prejudiciul moral, în sensul cuantificării acestuia, este greu de efectuat având în vedere că se impune a fi luat în calcul un alt element al informaţiei în general, respectiv timpul de răspuns al informaţiei publice pentru fiecare solicitant al acesteia şi efectele produse solicitantului informaţiei. Prezumţia producerii daunelor morale şi/sau patrimoniale pentru reclamant poate fi răsturnată dacă se ia în considerare faptul că prin acţiune reclamantul consideră lipsa informaţiilor publice ca fiind asociate cu prejudiciul moral prezumat,astfel că daunele morale pot fi considerate patrimoniale, având efect direct sau indirect în activul sau pasivul patrimonial, efect cu privire la care reclamantul nu a administrat probe în cauză.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii P.C.P şi P.C.P, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, iar prin decizia nr.2852 din data de 13.10.2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.3971/95/2011 a fost admis recursul formulat de pârâţii P.P şi Primarul comunei P. împotriva sentinţei nr.726 din data de 1 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar nr.3971/95/2011, în contradictoriu cu intimatul reclamant E.C., casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de recurs a reţinut că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor P. com.Pades şi primarul acestei comune la comunicarea documentelor solicitate prin cererea depusă sub 94/10.01.2011 Astfel, prin cererea înregistrată sub nr.94/10.01.2011, reclamantul a solicitat comunicarea documentelor ce justifica cheltuielile materiale pentru cele 10 unităţi şcolare,astfel cum rezultă din adresa nr.5946/28.09.2010 comunicata de parata I.Ş.J.Gorj. Prin adresa cu nr.867/09.02.2011, pârâta Primăria comunei P. a comunicat reclamantului că problemele ridicate în cererea mai sus arătată au fost discutate în şedinţa Consiliului local P. din 28.01.2011 la care a participat şi cu care nu a fost de acord.
Potrivit dispoziţiilor art.7 din legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea volumului lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maxim 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
Legea nr.544/2001 se referă la furnizarea celor interesaţi a informaţiilor în forma în care sunt deţinute de instituţie. Economia textelor legale relevă că informaţia publică solicitată trebuie să existe ca atare la autoritatea publică. Accesul la orice informaţie de interes public este liber şi neîngrădit, astfel că orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, informaţiile de interes public fără să justifice vreun interes.
Referitor la interesul reclamantului, ca o condiţie a exercitării acţiunii în justiţie, curtea a observat că actul normativ în baza căruia a fost formulată cererea, Legea nr. 544/2001, urmăreşte să asigure transparenţa funcţionării autorităţilor şi instituţiilor publice. În realizarea acestui scop, legiuitorul a stabilit că există un anume fel de informaţii cu privire la cunoaşterea cărora nu trebuie să existe nici un fel de impediment pentru cetăţeni, art.6 din actul normativ statuând expres că: „Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţi şi instituţii publice, în condiţiile acestei legi, informaţiile de interes public”. Curtea observă că, în maniera în care a procedat prima instanţă, practic, nu a analizat obiectul acţiunii în justiţie.
Astfel, instanţa de fond reţinând că reclamantului nu i-au fost comunicate informaţiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr.94/2011, obligă pârâţii la comunicarea lor către reclamant, fără a arăta în concret care sunt aceste documente şi fără a verifica dacă reclamantul, în raport de calităţile pe care le are, aceea de consilier în cadrul Consiliului local P şi aceea de membru al Consiliului de administraţie al Scolii generale P, avea posibilitatea de a lua cunoştinţă despre aceste documente. Obligând pârâţii la comunicarea unor documente către reclamant, instanţa de fond nu a verificat dacă reclamantul este dispus să suporte costul xeroxării acestora, cu atât mai mult cu cât nu se indică documentele respective, iar ele se refera la un număr de 10 locaţii.
Soluţionarea cauzei este vădit deficitară, motivarea hotărârii fiind confuză, întrucât instanţa de fond, după o înşiruire de texte de lege, a făcut aprecieri cu privire la natura informaţiilor solicitate de reclamant la modul general, fără a analiza in concret despre ce documente este vorba, procedeu nelegal ce încalcă prevederile art.261 pct. 5 C.proc.civ, referitoare la exigenţele motivării unei hotărâri judecătoreşti, fiind întemeiat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 C.proc.civ..
O astfel de motivare face imposibilă analiza, în cadrul recursului, a legalităţii şi temeiniciei hotărârii instanţei de fond, în speţă fiind aplicabile şi prevederile art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât o hotărâre judecătorească pronunţată de o instanţă naţională trebuie să fie motivată, în fapt şi drept, sub toate aspectele existente în cererea de chemare în judecată, în caz contrar, fiind încălcat accesul liber la instanţă. Raţiunea şi obligativitatea motivării hotărârii judecătoreşti este prevăzută atât în interesul bunei administrări a justiţiei şi a încrederii justiţiabililor în hotărârile judecătoreşti, cât şi pentru exercitarea controlului în căile de atac.
Pentru a putea vorbi de o examinare efectivă a fondului, instanţa investită cu soluţionarea cauzei ar fi trebuit să verifice care sunt solicitările reclamantului din cererea de chemare în judecată, să analizeze existenţa sau inexistenţa faptelor şi împrejurărilor care au generat litigiul, să stabilească si sa indice in concret documentele care se solicita a fi comunicate, în vederea aplicării corecte a legii şi să justifice aplicarea în cauza dedusă judecăţii a anumitor norme de drept. Prin urmare, raţionamentul primei instanţe nu a putut fi reţinut de instanţa de recurs şi, observând că în mod greşit prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, soluţia care s-a impus a fost trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a nu lipsi părţile de un grad de jurisdicţie. Pentru aceste motive, în temeiul art.312 alin.1, 3 şi 5 c.proc.civ. coroborat cu art.20 alin.3 din Legea nr. 554/2004, curtea a admis recursul, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.
În rejudecare, instanţa va proceda la examinarea acţiunii reclamantului în privinţa tuturor petitelor, va analiza motivat, în fapt şi în drept, toate susţinerile din cererea de chemare în judecată, va stabili in concret documentele cu privire la care se refuză punerea la dispoziţia reclamantului în raport de precizările acestuia, de probele ce se vor administra şi de dispoziţiile legale aplicabile pricinii, luând în considerare în aceeaşi măsură şi apărările formulate de pârâţi prin motivele de recurs.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 03.11.2011.
În temeiul art.115 C.proc.cvi., pârâţii au formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca nefondată. În motivarea întâmpinării se arată că la cererea reclamantului nr.94/10.01.2011, pârâţii au răspuns în termenul legal de 10 zile cu adresa nr.292/19.01.2011, iar cu adresa nr. 867/09.02.2011 în cadrul termenului de 30 de zile i s-a comunicat că cele solicitate au fost discutate în şedinţa de consiliu la care a participat în calitate de consilier local al Partidului verzilor. Arată pârâţii că solicitările reclamanţilor constau în informaţii ce se referă la locaţii (10 locaţii ale Şcolii Generale P), contracte de achiziţii.
Cu adresa nr.5946/28.09.2010 Primăria P comunică I.Ş.J. Gorj sumele defalcate pe cele 10 locaţii aprobate de consilierii locali, informaţii deţinute. Licitaţiile, contractele au fost făcute de şcoală, toate documentele aflându-se la Şcoala Generală P, cu excepţia sumelor aprobate de consilieri şi defalcate pe cele 10 locaţii sume de care reclamantul a luat cunoştinţă prin adresa menţionată mai sus.
Reclamantul în calitate de consilier local avea posibilitatea obţinerii documentelor solicitate, în copie xerox, solicitând acest lucru în şedinţa de consiliu urmând a plăti contravaloarea lucrărilor şcolii. Având în vedere numărul mare de solicitări respectiv peste 10 cereri şi acţiuni înregistrate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal, ce presupun un volum mare de muncă şi cheltuieli materiale, cu adresa nr.41/03.10.2011 a fost chemat la sediul primăriei pentru a primi toate informaţiile şi a achita contravaloarea documentelor xerox pentru documentele solicitate.
Totodată, se solicită respingerea cererii în ceea ce priveşte daunele morale solicitate de 200 lei/zi întârziere în raport de dispoziţiile art.22 din Legea 544/2001 şi art.1169 C.civ., întrucât reclamantului îi revine sarcina probei, nu face dovada existenţei prejudiciului suferit, nu dovedeşte caracterul ilicit al faptei săvârşite, vinovăţia pârâţilor, raportul de cauzalitate pentru a da posibilitatea judecătorului să aprecieze acordarea sau neacordarea acestora. În raport de aceste aspecte, solicită respingerea acţiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei reclamantul a arătat că acţiunea sa depusă la Tribunalul Gorj înregistrată cu nr.3971/95.2011 este depusă în termen şi respectând prevederile Legii nr.544/2001 art.22(l) şi (2), Art.13, Art.ll(l) şi(2),Art.7(l), Art.2(b), Art.l. Art.l3 din Legea 544/2001 prevede: „informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii, de către o autoritate sau o instituţie publică, nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public” iar calitatea sa de consilier şi membru în comisia juridică, îl obligă să intervină, ca o îndatorire şi obligaţie, pârâtul împiedicându-l a le îndeplini prin blocarea accesului său la consultarea acestor documente. Apreciază că este total eronat invocarea nerespectării prevederilor Artll(l) sau 11(2) din Legea nr.544/2001, deoarece în condiţiile legii a solicitat prin cererea nr.94/10.01.2011 să i se pună la dispoziţie documente, spre consultare, fără a solicita xerocopii, aceasta urmând să constate ulterior dacă este cazul şi să facă în condiţiile legii.
Menţionează că adresele nr.292/19.01.2011 şi nr.867/09.02.2011 scot în evidenţă faptul că s-a adresat mai întâi pârâţilor şi că prin răspunsul lor (nu refuz explicit sau tacit conf.art.21 alin.l din legea nr.544/2001), solicitarea sa din cererea nr.94/10.01.2011, unde menţionează destul de clar despre ce documente este vorba, a rămas nesoluţionată, fiind îndreptăţit să se adreseze instanţei de contencios. Electoratul l-a trimis în acest consiliu local pentru a se folosi de toate mijloacele legale în scopul stopării cheltuirii iresponsabile a banului public şi nu poate trece cu vederea, că cele solicitate, prin cererea nr.94/10.01.2011, sunt informaţii ce scot în evidenţă sume uriaşe, cheltuite de pârât abuziv, în afara cadrului legal bugetar, sume ce doreşte să fie recuperate în civil şi chiar stabilită o răspundere penală dacă se impune.
Se arată că nu poate să accepte să i se aducă acuzaţii nefondate, el nu a cerut xerocopii după cum se poate observa, iar faptul că se află în faţa instanţei se datorează nerespectării de către pârâţi a cadrului legal privind liberul acces la informaţiile de interes public, iar atunci când a fost cazul, s-a angajat la plata cheltuielilor ocazionate de copiere în condiţiile legii,sens în care este depus la dosar documentul nr.3146/05.05.2010 din care rezultă acest lucru.
Apreciază că adresa nr.5946/28.09.2010 a Primăriei P, nu este adresată şcolii generale, şi nici lui, este adresată Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, iar aceasta nu i-a fost înmânată, descoperind acest document la inspectorat şi a făcut obiectul demersurilor sale în mod justificat, întâi către autoritatea publică, care a procedat după cum se observă şi ulterior în contencios.
De asemenea, se arată că nu a solicitat să-i fie comunicate documente, a solicitat accesul la documentele menţionate în cererea nr.94/IO.01.2011, acces blocat în nenumărate rânduri: cu adresa nr.867/09.02.2011 primăria îi comunică: „problemele ridicate de d-voastră au fost discutate la şedinţa de Consiliu Local P, din 28.01.2011 la care d-voastră aţi participat”, procesul verbal de şedinţă se află la dosarul cauzei, iar din el rezultă foarte clar că nu s-a discutat nimic pe această temă; ex.2,Curtea de Apel Craiova tot pe contencios .544/2001) la recursurile formulate de primărie i-au dat câştig de cauză în următoarele dosare 3973/95/2011; 3985/95/2011; 4178/95/2011; 4185/95/2011; ex.3 prin adresa nr.7924/06.12.2011 primăria l-a invitat la sediu pentru a-i da informaţiile solicitate iar în caz de neprezentare în 09.12.2011 vor proceda conform legii, dar acesta a fost plecat conform cererii nr.5820/15.09.2011, prin care a solicitat motivarea absenţei sale din consiliul local, sens în care anexează în xerocopie a acestor documente.
Apreciază că prin refuzul nejustificat al Primăriei comunei P de a-i pune la dispoziţie spre consultare documentele solicitate, este vătămat în interesele legitime conferite de dispoziţiile Legii nr.544/2001, prin îngrădirea dreptului la informaţiile de interes public, mai ales că nu este simplu cetăţean ci membru al comisiei juridice şi consilier al Consiliului Local P, sens în care anexează documentele necesare.
Din actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele considerente;
Prin cererea înregistrată la nr.94 din 10 ianuarie 2011 la Primăria comunei P, reclamantul solicită în condiţiile legii nr.544/2001, în calitatea sa de consilier local şi membru al comisiei juridice, explicaţii şi punerea la dispoziţie a documentelor privind justificarea cheltuielilor materiale de către Şcoala generală P, domnului N.V. în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al acestei şcoli, domn care de asemenea ocupă şi funcţia de demnitate publică locală, şi anume, de Primar al comunei P.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 4 martie 2011 la Tribunalul Gorj, reclamantul cheamă în judecată Primăria comunei P şi Primarul comunei P solicitând instanţei de judecată să fie obligată Primăria comunei P la comunicarea documentelor ce justifică cheltuielile efectuate de fiecare locaţie în parte, conform adresei nr.5946 din 28 septembrie 2010 emisă de Primăria comunei P către Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, prin care se comunică acestuia din urmă cheltuielile de personal şi cheltuielile materiale la cele 10 unităţi şcolare subfinanţate de către Primăria comunei P; precum şi obligarea la despăgubiri morale în cuantum de 200 lei pe zi pentru fiecare zi de întârziere şi la plata cheltuielilor de judecată.
În drept şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.22 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, iar în dovedirea cererii reclamantul a depus adresele nr. 292 din 19 ianuarie 2011 şi respectiv nr.867 din 9 februarie 2011, din care rezultă faptul că Primăria comunei P a răspuns acestuia, în sensul că referitor la cererile înregistrate sub nr.93, 94, 95, 96 şi 97 din 10 ianuarie 2011 iniţial nu s-a putut răspunde datorită numărului mare de solicitări, precum şi a volumului şi complexităţii lucrărilor, conform dispoziţiilor art.7 alin.1 din legea nr. 544/2001, iar ulterior se menţionează că problemele ridicate de reclamant în aceste cereri au fost discutate în şedinţa de Consiliul local al comunei P din data de 28 ianuarie 2011 la care acesta a participat în calitatea sa de consilier local, nefiind de acord cu cele menţionate.
Din procesul verbal încheiat la 28 ianuarie 2011 cu ocazia şedinţei ordinare şi publice a Consiliului local al comunei P rezultă că au fost dezbătute şi analizate o serie de materiale avizate de comisiile locale, pe domenii de activitate şi s-a trecut la adoptarea proiectelor de hotărâri, constatându-se că reclamantul s-a opus aprobării acestora, discutându-se totodată cererea cadrelor didactice de la Şcoala generală P care au solicitat înlocuirea reclamantului din consiliul de administraţie al şcolii, în calitatea sa de consilier local desemnat a face parte din acest consiliu, cu motivarea că acesta are un comportament abuziv faţă de cadrele didactice în sensul că: ”face ameninţări şi permiţându-şi să intre în timpul orelor de curs la clase unde profesorii predau lecţiile, beneficiind şi de supoziţia că are fratele inspector în cadrul inspectoratului şcolar”.
În cel de al doilea ciclu procesual, reclamantul în şedinţa publică din 7 februarie 2012 învederează instanţei că nu solicită copii de pe documente, ci doar consultarea acestora, respectiv a proceselor verbale şi a documentelor contabile aflate în contabilitatea Primăriei P pentru perioada ianuarie 2010 – septembrie 2010, în ceea ce priveşte cheltuielile materiale efectuate de Primări P cu instituţiile de învăţământ şi anume: Şcoala primară A.N., Şcoala generală P, Şcoala primară V., Şcoala generală C., Grădiniţa C, Şcoala generală M.S, Grădiniţa M. S, Şcoala primară C, Grădiniţa C. şi Şcoala primară C.S.
În raport de dispoziţiile art.2 lit.a din legea nr.544/2001, precum şi în raport de toate precizările efectuate de reclamant, în condiţiile art.137 C.pr.civ. tribunalul a pus în discuţie din oficiu, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a celor doi pârâţi, în raport de cererea formulată de reclamant şi înregistrată sub nr.94 din 10 ianuarie 2011 la Primăria comunei P, întrucât prin această cererea reclamantul nu se adresează celor două instituţii publice, ci înţelege să se adreseze Primarului comunei P în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al Şcolii generale P astfel că reclamantul conform principiului disponibilităţii procesuale avea posibilitatea să cheme în judecată pentru solicitarea acestor informaţii de interes public Şcoala generală P şi consiliul de administraţie, deoarece documentele solicitate se regăsesc în registratura şi arhiva acestor instituţii, aşa cum de altfel invocă şi pârâţii prin întâmpinarea formulată.
Pe cale de consecinţă, tribunalul va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a celor doi pârâţi şi va respinge capătul de cerere privind explicaţiile şi punerea la dispoziţie a documentelor justificative aflate şi înregistrate la cele 10 instituţii de învăţământ de pe raza comunei P, ca fiind formulat împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, raportat şi la dispoziţiile art.41 şi urm. C.pr.civ. coroborat cu dispoziţiile art.2 din legea nr.544/2001.
În ceea ce priveşte cererea reclamantului cu precizarea ulterioară, tribunalul urmează să admită acest capăt de cerere formulat de reclamant şi să oblige pârâţii Primăria comunei P, împreună cu Primarul comunei P să permită consultarea documentelor contabile aflate în contabilitatea Primăriei comunei P pentru perioada ianuarie – septembrie 2010, în ceea ce priveşte cheltuielile materiale efectuate cu cele 10 instituţii de învăţământ şi finanţate de autorităţile locale, cu atât mai mult cu cât reclamantul consideră că este îndreptăţit la acest demers deoarece are calitatea de consilier local.
Raportat la cele două capete de cerere privind daunele morale şi cheltuielile de judecată se constată faptul că reclamantul nu a invocat şi nu a administrat nici o probă din care să rezulte temeinicia acestora, atât în primul ciclu procesual, cât şi în cel de-al doilea ciclu procesual în condiţiile art.112 şi art.138 c.pr.civ. De asemene, nu a invocat niciun temei juridic din care să rezulte legalitatea daunelor morale, întrucât în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 274 şi urm. C.pr.civ.
În consecinţă, reclamantul în condiţiile art.1169 C.civ., raportat la dispoziţiile art.167 şi urm. C.pr.civ avea sarcina probei, iar potrivit regulilor atât din dreptul comun, cât şi din dreptul procesual, acesta nu a făcut dovada existenţei unui prejudiciu moral şi nu a depus la dosar niciun document justificativ, în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată pentru ca instanţa să poată a le acorda.
Ca atare, nu se poate reţine că există un refuz total de soluţionare al cererilor formulate de-a lungul timpului de către reclamant, din contră, s-au depus toate diligenţele atât pentru soluţionarea cererilor acestuia, cât şi pentru întocmirea răspunsurilor la toate informaţiile solicitate de reclamant şi nu în ultimul rând de acesta avea posibilitatea consultării documentelor din evidenţa contabilă chiar în virtutea calităţii sale de consilier local conform dispoziţiilor legii nr.215/2001.
Este real faptul că, raportat la dispoziţiile art.1 şi 6 din Legea nr.544/2001, accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, astfel cum sunt definite prin acest act normativ, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu României, documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României, cererea privind comunicarea unor asemenea informaţii, nefiind condiţionată de justificarea unui interes al solicitantului.
Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legii nr.544/2001, tribunalul constatată că aceasta a fost adoptată prin luarea în considerare şi a Recomandării nr. R (81) 19 din 25 mai 1981, a Comitetului de Miniştri către Statele Membre privind accesul la informaţii deţinute de autorităţile publice, potrivit cărora alegerea între posibilităţile existente de a furniza informaţii este lăsată în seama fiecărui stat membru, care are latitudinea de a-şi stabili propriul sistem, de a stabili mijloacele adecvate şi eficiente pentru asigurarea accesului la informaţii.
Mijloacele de obţinere a informaţiilor pot include o serie de modalităţi, ca de pildă controlul registrelor, prevederea de răspunsuri în scris sau verbale, furnizarea de copii ale documentelor etc, iar în cazul de faţă raportat la precizarea reclamantului din cel de-al doilea ciclu procesual, în realitate acesta nu solicită comunicarea documentelor, ci punerea la dispoziţia sa a documentelor respective spre consultare, fără a solicita xerocopii, acesta urmând să constate ulterior dacă este cazul şi să procedeze ulterior în condiţiile legii, iar în şedinţa publică din 7 februarie 2012 s-a luat o precizare în acest sens, aşa cum rezultă din practicaua încheierii interlocutorii întocmită cu acea ocazie conform dispoziţiilor art.147 şi următoarele c.pr.civ.
Un astfel de mijloc de obţinere a informaţiilor publice este prevăzut în mod expres de dispoziţiile art.11 alin.2 din Legea nr.544/2001, care vizează cazul persoanelor ce efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau interes de serviciu, situaţie în care aceştia, “au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau instituţiei publice, pe baza solicitării persoanelor, în condiţiile legii”.
În consecinţă, pârâţii aveau obligaţia să-i dea un răspuns concret la cererea înregistrată la sediul Primăriei comunei P, iar în raport de actele solicitate care au caracter public exista posibilitatea punerii la dispoziţie a acestora, fără a se pune în discuţie calitatea reclamantului, întrucât dispoziţiile menţionate anterior reglementează liberul acces la informaţiile de interes public deţinute de o instituţie publică.
Din întâmpinarea formulată de Primarul comunei P rezultă că i se refuză reclamantului dreptul de a consulta informaţiile solicitate şi a actelor respective, pe motiv că reclamantul are calitatea de consilier local şi în virtutea acestei calităţi poate să ia cunoştinţă oricând de aceste informaţii de interes public, însă cererea înregistrată este o cerere solicitată în condiţiile legii nr.544/2001, iar conform acestei reglementări nu are relevanţă calitatea solicitantului, fie el şi consilier local.
Ca atare, cererea de faţă este întemeiată, încadrându-se în condiţiile prevăzute de art.22 din lege: „In cazul in care o persoana se considera vătămata in drepturile sale, prevăzute in prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului in a cărei raza teritoriala domiciliază sau in a cărei raza teritoriala se afla sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face in termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.”
Autorităţile publice nu pot refuza rezolvarea unei cereri referitoare la informaţii de interes public, iar motivele invocate de pârâţi în întâmpinare nu au un caracter justificat, deoarece legiuitorul a prevăzut că orice persoană are acces liber la informaţiile de interes public, exceptate fiind doar informaţiile clasificate şi care nu au un caracter public.
Cele solicitate de reclamant nu au fost apreciate ca fiind excedentare informaţiilor de interes public, astfel că tribunalul urmează să admită acţiunea de faţă în condiţiile legii nr.544/2001 şi să oblige pârâtele să permită accesul la consultarea documentelor contabile aflate în evidenţa contabilă a Primăriei comunei P, pentru perioada ianuarie 2010-septembrie 2010, în ceea ce priveşte cheltuielile materiale efectuate cu cele zece instituţii de învăţământ finanţate de aceasta, în condiţiile art.22 alin.2: „Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publica sa furnizeze informaţiile de interes public solicitate si sa plătească daune morale si/sau patrimoniale.”
De altfel în art.12 din lege s-a prevăzut în mod expres şi limitativ care sunt informaţiile exceptate de la accesul liber al cetăţenilor: informaţiile din domeniul aparerii naţionale, siguranţei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii; informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale României, daca fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii; informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, daca acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii; informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala ori industriala, precum si principiului concurentei loiale, potrivit legii; informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii; informaţiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sănătatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfăşurare; informaţiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate in proces şi informaţiile a căror publicare prejudiciază masurile de protecţie a tinerilor.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind despăgubirile, privind obligarea pârâtelor la plata daunelor morale în cuantum de 200 lei pe zi întârziere, conform art.22 din Lg.nr.544/2001, precum şi potrivit dispoziţiilor art.1169 Cod civil, reclamantul avea sarcina probei conform principiului de drept actori incubit onus probandi, în sensul că potrivit regulilor din dreptul comun acesta are obligaţia de a face dovada existenţei prejudiciului solicitat, a caracterului ilicit al faptei săvârşite, a vinovăţiei pârâţilor, precum şi a raportului de cauzalitate dintre prejudiciul respectiv şi faptele săvârşite de pârâţi, astfel că tribunalul va respinge acest capăt de cerere ca fiind nedovedit.
Prejudiciul nepatrimonial denumit generic dauna morală constă în atingerea valorilor care definesc personalitatea umană, cinstea, demnitatea, onoarea, prestigiul profesional, precum şi consecinţele negative suferite de reclamant pe plan psihic, instanţa putând aprecia în raport de acestea importanţa valorilor morale lezate şi intensitatea cu care au fost receptate consecinţele vătămării în plan social de către reclamant. Daunele morale sunt acordate pentru a repara atingerea adusă personalităţii umane, demnităţii, onoarei sau altor valori asemănătoare.
Totodată, în cauza de faţă se constată că reclamantul nu a invocat şi nu a dovedit în concret existenţa unor daune morale, pârâta răspunzând iniţial în termenul prevăzut de lege, având în vedere şi atitudinea imprecisă a reclamantului cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, cât şi cu privire la confundarea autorităţile publice care deţineau aceste informaţii de interes public, tribunalul apreciază că nu se justifică acordarea unor daune morale, întrucât nu se constată că s-ar fi adus atingere valorilor care definesc personalitatea umană, cinstea, demnitatea, onoarea, prestigiul profesional, sau s-ar fi produs consecinţe negative în persoana reclamantului pe plan psihic.
De altfel, modalitatea în care este formulat acest capăt de cerere, nefiind motivat în fapt, decât în drept şi care sunt solicitate de către reclamant ca un capăt de cerere ce vizează în realitate prejudiciul reglementat de dispoziţiile art.24 din legea contenciosului administrativ privind procedura de a hotărârilor pronunţate de instanţa de contencios administrativ şi nu de dispoziţiile art.22 din legea nr.544/2001, întrucât cadrul procesual de faţă este reglementat de acest act normativ.
Având în vedere toate aceste considerente, precum şi dispoziţiile legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte cererea reclamantului E.C. împotriva pârâţilor Primăria comunei P şi Primarul comunei P, cu sediul în comuna P, judeţul Gorj, cu precizarea ulterioară.
Obligă pârâţii Primăria comunei P şi Primarul comunei P să permită reclamantului să consulte documentele contabile aflate în contabilitatea Primăriei comunei P pentru perioada ianuarie 2010-septembrie 2010, în ceea ce priveşte cheltuielile materiale efectuate cu cele zece instituţii de învăţământ finanţate de aceasta.
Respinge capătul de cerere privind despăgubirile morale şi cheltuielile de judecată.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Primăria comunei P şi Primarul comunei P şi respinge capătul de cerere privind explicaţiile şi punerea la dispoziţie a documentelor justificative aflate şi înregistrate la cele zece instituţii de învăţământ faţă de aceştia.
Hotărâre definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 14.02.2012, la Tribunalul Gorj.
