Constatarea transmiterii catre fostul asociat unic a dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul societatii comerciale cu raspundere limitata Societăţi comerciale


– Legea nr.31/1990, art.235

În cazul în care asociatul unic a adoptat hotarârea de dizolvare fara lichidare a societatii comerciale cu raspundere limitata si a întocmit raportul prin care i se repartizeaza bunurile acesteia, dar dupa efectuarea mentiunii dizolvarii, pâna la intervenirea radierii din Registrul Comertului nu s-a formulat si o cerere de emitere, de catre Oficiul Registrului Comertului, a certificatului constatator al dreptului de proprietate asupra bunurilor care au apartinut societatii (nemaifiind prezentate nici înscrisurile mentionate anterior), ulterior radierii asociatului unic nu va putea solicita la Oficiul Registrului Comertului emiterea certificatului constatator respectiv, fie distinct, fie pe calea completarii în acest sens a hotarârii prin care s-a dispus radierea, nu se va putea adresa nici direct serviciului de carte funciara pentru a i se recunoaste transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor la care s-a facut referire si, de asemenea, nu va avea posibilitatea formularii unei actiuni în realizarea aceluiasi drept de proprietate împotriva societatii comerciale radiate. Asociatul unic are însa posibilitatea formularii unei actiuni prin care sa se constate ca i s-a transmis dreptul de proprietate asupra bunurilor la momentul radierii, la instanta competenta potrivit dreptului comun, si în cadrul careia calitatea de pârât revine, în mod specific, tot Oficiului Registrului Comertului la care a intervenit radierea societatii.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VI-A CIVILA,

ÎDECIZIA COMERCIALA NR.416 din 12.09.2011)

Prin cererea înregistrata în data de 07.12.2010 la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala, reclamantul C E a chemat în judecata pârâtul Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate ca la data radierii SC E C SRL, din Registrul Comertului i s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament nr. 3 situat în B, inclusiv boxa nr. 1 si locul de parcare nr. 5 de la subsol, având numarul cadastral 15906/3 înscris în C.F. nr. 56709 a localitatii B si asupra imobilului apartament nr. 24 situat în municipiul M, inclusiv locul de parcare, având numar cadastral 10529/1-C1-U24 înscris în Cartea Funciara nr. 13493 a localitatii M, precum si sa se dispuna înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor astfel cum au fost identificate în Cartea Funciara.

Prin sentinta comerciala nr.2009 pronuntata la 24.02.2011 în dosarul nr.59144/3/2010 Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala a respins cererea reclamantului.

Pentru a pronunta aceasta sentinta comerciala tribunalul a retinut ca potrivit art.235 alin.3 si 4 din Legea nr.31/1990, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din Registrul Comertului, care elibereaza fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în baza caruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor imobile în Cartea funciara. Rezulta deci ca în cazul dizolvarii voluntare a societatilor comerciale, Registrul Comertului iar nu instanta, elibereaza un înscris constatator al dreptului de proprietate. În cauza, din adresa nr.63086/23.02.2011 rezulta ca petentul nu a depus înscrisurile necesare eliberarii certificatului prevazut de art.235 din Legea nr.31/1990 republicata, împrejurare fata de care petentul poate formula ulterior o cerere de eliberare a certificatului constatator al dreptului de proprietate la care sa anexeze înscrisurile doveditoare, iar în ipoteza respingerii cererii are calea de atac împotriva respectivei hotarâri.

Împotriva acestei sentinte comerciale, inclusiv a încheierii de sedinta premergatoare de la 03.02.2011, la data de 07.04.2011 reclamantul C E a formulat apel, solicitând schimbarea în tot a hotarârii atacate în sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata.

În motivarea apelului s-a aratat ca în mod eronat tribunalul a admis, prin încheierea de la 03.02.2011, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, desi mentionarea cestuia în cauza era necesara.

Pe fondul cauzei, tribunalul nu a avut în vedere ca SC E C SRL, al carui asociat unic a fost reclamantul, a fost radiata din Registrul Comertului, ceea ce face ca orice cerere de înregistrare prevazuta de Legea nr.26/1990 în legatura cu aceasta societate comerciala sa nu mai poata fi primita.

Certificatul constatator prevazut de art.235 alin.4 din Legea nr.31/1990, necesar pentru înscrierea bunurilor în discutie în cartea funciara, nu poate fi eliberat de Oficiul Registrului Comertului fara o înregistrare prealabila a actelor dovedind dreptul de proprietate si a raportului de repartizare a activului, iar aceasta înregistrare nu mai este posibila atât timp cât societatea a fost radiata, nemaiexistând ca persoana juridica.

De asemenea, în cauza, împotriva sentintei comerciale nr.2009 din 24.02.2011, inclusiv a încheierii de sedinta premergatoare de la 03.02.2011, a mai formulat recurs si numita P S, astfel fiind denumita calea de atac promovata de aceasta, solicitându-se schimbarea în tot a hotarârii atacate în sensul admiterii actiunii reclamantului.

Recurenta a mentionat ca a promovat recursul în conformitate cu prevederile art.336 alin.3 Cod procedura civila având calitate de persoana interesata, dat fiind ca s-a angajat, în calitate de promitent,prin actul denumit “Promisiune de vânzare-cumparare”, autentificat de un public, sa cumpere de la apelantul C E imobilele la care se refera actiunea formulata de acesta în cauza.

În motivarea recursului recurenta a preluat în mod identic aceleasi sustineri ce au constituit motivele de apel formulate de apelantul C E.

Prin încheierea data în cauza la termenul de judecata de la 16.06.2011 Curtea, în temeiul art.84 Cod procedura civila a calificat calea de atac formulata de numita P S drept apel, iar nu recurs.

În dovedirea sustinerilor formulate ambii apelanti au depus înscrisuri la dosarul cauzei.

În raport cu taxa judiciara de timbru în suma de 20 de lei si timbrul judiciar de 0,15 lei, achitate initial de fiecare dintre apelanti, la dispozitia instantei, imobilele la care se refera actiunea în cauza au fost evaluate si fata de valoarea astfel indicata s-a stabilit cuantumul în completare al obligatiei de timbrare în sarcina apelantilor.

Dintre acestia, doar apelantul C E a depus la dosar dovada timbrarii în completare a apelului formulat, iar în raport cu apelul declarat de apelanta P S Curtea a invocat si a pus în discutia partilor exceptia insuficientei timbrari a apelului respectiv.

Fata de acestea, analizând actele dosarului Curtea retine urmatoarele:

În ceea ce priveste apelul declarat de apelanta P S, potrivit dispozitiilor art.20 din Legea nr.14671997 si OUG nr.32/1995, taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar corespunzator trebuie sa fie achitate integral si anticipat judecatii cererii formulate, în caz contrar sub sanctiunea anularii acesteia.

În cauza apelanta P S trebuia sa achite, în completare si o taxa judiciara de timbru în suma de 4.188,56 lei si timbrul judiciar în valoare de 4,85 lei dar, desi a fost citata cu mentiunea expresa în acest sens nu a înteles sa se conformeze.

În consecinta, deoarece apelanta nu s-a conformat dispozitiilor legale privind timbrarea cererii, exceptia insuficientei timbrari a apelului, invocata de Curte, trebuie apreciata ca fiind întemeiata.

În ceea ce priveste apelul declarat de apelantul C E, tribunalul a respins actiunea reclamantului, prin sentinta atacata ca urmare a faptului ca s-a raportat în mod gresit la situatia dizolvarii voluntare a SC E C SRL, retinând astfel, ca, fata de dispozitiile art.235 din Legea nr.31/1990, reclamantul are posibilitatea sa formuleze ulterior (dizolvarii în întelesul considerentelor din hotarârea atacata) o cerere la Oficiul Registrului Comertului pentru eliberarea certificatului constatator al dreptului de proprietate.

În ipoteza în care la momentul pronuntarii sentintei apelate SC E C SRL s-ar fi aflat în dizolvare si lichidare fara sa fi intervenit radierea ei din Registrul Comertului, într-adevar nu se justifica formularea unei actiuni de natura celei în cauza din moment ce exista posibilitatea unei cereri în acelasi scop direct la Registrul Comertului.

În fapt însa, chiar mai înainte de data de 07.12.2010 a formularii actiunii de catre reclamant, nu numai ca se dispusese dizolvarea (prin încheierea nr.47 din 05.01.2009) dar intervenise si radierea acestei societati din Registrul Comertului (potrivit încheierii nr.35322/06.05.2009 a judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul B). Dispozitiile art.235 din Legea nr.31/1990 prevad posibilitatea solicitarii de catre asociati si, respectiv, a eliberarii de catre Registrul Comertului a certificatului constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite si în baza caruia asociatii pot proceda la înscrierea bunurilor imobile în cartea funciara, numai pâna la momentul radierii societatii din Registrul Comertului, iar nu si ulterior.

Aceasta deoarece în raport cu efectuarea radierii societatea nu mai exista ca persoana juridica, si, în aceasta situatie, Registrul Comertului nu mai poate elibera certificatul constatator mentionat, deoarece eliberarea se poate face doar în baza unor date înscrise în registru, iar o astfel de cerere de înregistrare de mentiuni cu documentele necesare atasate nu se mai poate formula ulterior radierii.

În speta, în conditiile în care s-a emis decizia nr.3 asociatului unic al SC E C SRL (reclamantul în speta) din data de 18.12.2008, privind dizolvarea fara lichidare a acestei societati si Raportul de repartizare a activului catre asociatul unic din 25.03.2009, dar s-a omis depunerea acestora si formularea cererilor necesare odata cu cererea de radiere, reclamantul nu era îndrituit nici sa solicite completarea încheierii prin care s-a dispus radierea; cererea pe care a formulat-o în acest sens a si fost, de altfel, respinsa, prin încheierea din 15.09.2010 data în dosarul nr.43195/3/2010 de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul B.

În plus, desi beneficiaza de prevederile dispozitiilor art.235 alin.3 din Legea nr.31/1990, reclamantul nu se poate nici adresa direct serviciului de carte funciara, deoarece înscrierea în cartea funciara nu opereaza prin efectul legii, ci trebuie sa se prezinte actul din care rezulta dreptul pretins pentru înscriere. În cauza, un astfel de act priveste constatarea producerii efectelor prevazute de art.235 alin.3 din Legea nr.31/1990 în persoana reclamantului, cu privire la cele doua imobile în discutie, adica existenta dreptului reclamantului asupra imobilelor respective. Aceasta si în conditiile în care nu se pune problema ca reclamantul ar fi în masura sa procedeze la realizarea dreptului respectiv, în primul rând sub aspectul calitatii procesuale pasive, societatea comerciala fiind radiata. Cum radierea societati a fost dispusa printr-un act al registrului comertului iar efectul transmiterii dreptului de proprietate catre asociat este prevazut de lege în raport cu intervenirea radierii, constatarea producerii acestui efect trebuie sa se raporteze la acelasi cadru juridic procedural, inclusiv în ceea ce priveste registrul comertului implicat sub acest aspect, referitor la calitatea procesuala pasiva a acestuia în cadrul unei actiuni în constatare de drept comun. Aceasta, totusi, fara a se putea retine un interes propriu al registrului comertului sau opozabilitatea dreptului reclamantului fata de acesta.

În raport cu acestea, admiterea de catre tribunal, în baza art.7 din Legea nr.26/1990 si art.331 Cod procedura civila, prin încheierea de la 03.02.2011 a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Oficiului Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul B apare ca fiind netemeinica, în cauza nefiind vorba despre atributiile registrului comertului referitoare la înscrierea de mentiuni privind o societate comerciala, din moment ce SC E C SRL este radiata.

Sub aspectul criticilor îndreptate împotriva încheierii de la 03.02.2011 trebuie considerat ca acestea fac parte din apelul promovat fata de sentinta atacata în cauza.

În consecinta, se impune schimbarea sentintei apelate, scop în care Curtea retine ca la momentul radierii SC E C SRL în patrimoniul acesteia se aflau doua imobile, dobândite în baza contractului de asociere autentificat sub nr.1662 din 29.04.2005 de BNP C M. P, contractului de partaj voluntar autentificat sub nr.3864 din 26.10.2005, la acelasi notar public, respectiv contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.4578 din 07.12.2007 la BNP M P si A, imobile înscrise în cartea funciara CF nr.13493 a localitatii M, cu numar cadastral 15906/3, respectiv, CF nr.10529/1-C1-U24, si în compunerea rezultând din actele mentionate. De asemenea, la data radierii în temeiul art.235 alin.3 din Legea nr.31/1990, imobilele respective s-au transmis de drept, catre reclamant. Sub acest aspect instanta retine ca nu sunt nici indicii în sensul ca demersurile reclamantului, astfel cum au fost aratate, în vederea dizolvarii si radierii SC E C SRL ar fi urmarit fraudarea intereselor unor terte persoane.

Având în vedere considerentele aratate Curtea a admis exceptia insuficientei timbrari a apelului declarat de apelanta P S si a respins apelul respectiv ca insuficient timbrat, a admis apelul declarat de apelantul C E, a schimbat în tot sentinta atacata în sensul ca a admis actiunea reclamantului, a constatat ca la data radierii SC E C SRL din registrul comertului a operat transmisiunea catre reclamantul C E a dreptului de proprietate asupra imobilului apartament nr. 3 situat în B, , inclusiv boxa nr. 1 si locul de parcare nr. 5 de la subsol, având numarul cadastral 15906/3 înscris în C.F. nr. 56709 a localitatii B si asupra imobilului apartament nr. 24 situat în municipiul M, inclusiv locul de parcare, având numar cadastral 10529/1-C1-U24 înscris în Cartea Funciara nr. 13493 a localitatii M si în temeiul art.20 si urmatoarele din Legea nr.7/1996 a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor identificate anterior în cartea funciara.