1) Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. X/X/2010 din 3.05.2010, reclamanta Comuna C., Judeţul Buzău, prin primar, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării deciziei nr.X/2010 emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi a Judeţului Buzău până la soluţionarea irevocabilă a fondului litigiului.
2) – Motivarea în fapt şi în drept a cererii
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că urmare controlului efectuat în luna martie 2010 de către auditorii publici externi ai pârâtei, finalizat prin procesul verbal de constatare nr.X din 23.03.2010, s-a emis decizia nr. X/2010, prin care s-a reţinut comiterea unor pretinse abateri de la legalitate şi regularitate, stabilindu-se totodată alături de alte măsuri , recuperarea prejudiciului creat prin plata nelegală către salariaţii săi a unor drepturi speciale în bani; prin plata tichetelor cadou acordate personalului didactic şi nedidactic din unităţile de învăţământ finanţate din bugetul local ; precum şi neimpozitarea diferenţei între valoarea tichetelor cadou acordate fiecărui angajat pentru două evenimente şi valoarea minimă neimpozabilă prevăzută de lege.
Consideră că decizia emisă de pârâtă este afectată de nelegalitate, în condiţiile în care acordarea drepturilor speciale în bani s-a făcut cu respectarea art.24 din Acordul Colectiv de Muncă înregistrat sub nr. 1662/45/2007 şi a actului adiţional nr. 160/22.04.2009, dar şi în executarea sentinţelor nr. 2292/1.10.2007 şi nr. 784/13.08.2007; acordarea tichetelor cadou fiecărui angajat al primăriei s-a făcut cu respectarea prevederilor art.12 din Legea nr. 193/2006; acordarea tichetelor cadou personalului didactic şi nedidactic din cadrul unităţilor de învăţământ s-a făcut în considerarea calităţii primarului de ordonator principal de credite şi pentru angajaţii unităţilor de învăţământ, precum şi a sumei de 37.000 lei special alocată de Consiliul Judeţean Buzău, aprobată în bugetul pe anul 2009.
Se apreciază că în cauză sunt întrunite cerinţele prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr. 544/2004 sub aspectul cazului bine justificat şi prevenirii unei pagube iminente, de natură să conducă la suspendarea executării deciziei contestate.
3) – Înscrisuri depuse în sprijinul cererii
În sprijinul cererii, reclamanta a depus la dosar: decizia nr.X/2010 (filele 7-9), obiecţiunile formulate la procesul verbal de constatare nr. 1180/2010 (filele 10-13), contestaţia formulată împotriva deciziei nr.5/2010 (filele 14-18), Acordul Colectiv de Muncă înregistrat la DMSSF Buzău sub nr. 1662/45/2.05.2007 (filele 22-37), Hotărârea Consiliului Local al Comunei Costeşti nr. 14/ 30.04.2007 privind aprobarea Acordului Colectiv de Muncă (fila 40), sentinţa nr. 2292/2007 pronunţată în dosarul nr. X/2007 al Tribunalului Buzău – Secţia comercială şi de administrativ (fila 66), sentinţa nr. X/2007 pronunţată în dosarul nr. X/X/2007 al Tribunalului Buzău – Secţia civilă (filele 67-69), sentinţa nr. X/2009 pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia comercială şi de contencios administrativ în dosarul nr. X/X/2008 (filele 70-73), decizia nr. X/2009 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în acelaşi dosar (filele 74-79), Hotărârea Consiliului Local al comunei C. emisă sub nr. X/29.12.2009 privind rectificarea bugetului pentru anul 2009 , cu extras din anexa nr.1 (filele 80-83) şi Hotărârea Consiliului Local al comunei C. emisă sub nr. 6/24.03.2010 , cu extras din anexa nr. 1 privind aprobarea bugetului pentru anul 2010 (filele 84-85).
4) – Note de concluzii scrise depuse de pârâtă
Neformulând întâmpinare în condiţiile legii, pârâta a depus note de concluzii scrise la filele 53 – 59 prin care a invocat pe cale de excepţie prematuritatea introducerii acţiunii (întrucât reclamanta a înregistrat cererea de suspendare înainte de soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei nr.5/2010, parcurgerea unei astfel de proceduri administrative fiind obligatorie) şi inadmisibilitatea cererii (întrucât obiectul acesteia vizează suspendarea executării deciziei nr.5/2010, iar o eventuală acţiune în instanţă poate fi îndreptată numai împotriva încheierii prin care se soluţionează contestaţia).
Pe fond, pârâta a invocat netemeinicia cererii, apreciind că în cauză nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art.14 din Legea nr.544/2004 referitor la cazul bine justificat şi iminenţa pagubei, neexistând aspecte care să pună în evidenţă caracterul ilegal al actului şi abuzul autorităţii.
În sprijinul susţinerilor făcute, pârâta a depus la dosar, drept precedente judiciare în materie: sentinţa nr. X/2010 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr.X/X/2009 (filele 41-44) şi sentinţa nr. X/2009 pronunţată de Tribunalul Harghita în dosarul nr.X/X/2009 (filele 45-48).
5) – Situaţia în fapt şi în drept reţinută de tribunal
Analizând cererea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de prevederile legale incidente cauzei, tribunalul reţine în fapt şi în drept:
5.1.) – Pe excepţii:
5.1.1.) – Referitor la excepţia prematurităţii introducerii acţiunii, invocată de pârâtă sub motivaţia, în esenţă, că nu a fost încă soluţionată contestaţia formulată de reclamantă împotriva deciziei:
Excepţia este neîntemeiată.
Excepţia este neîntemeiată.
Conform prevederilor art.14 alin.1 texa a I- a din Legea nr. 554/2004, ” În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art.7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond”.
Din interpretarea logică a textului de lege invocat, rezultă neechivoc faptul că persoana vătămată poate să ceară instanţei suspendarea executării deciziei, după sesizarea, în condiţiile art.7, a autorităţii publice care a emis actul, fără să fie condiţionată de parcurgea şi finalizarea procedurii prealabile administrative, care, de necontestat, este obligatorie.
Punctul de vedere expus este consolidat şi de prevederile ce se regăsesc la teza a II – a a aceluiaşi text de lege, potrivit cărora ” În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate ”.
De altfel, doctrina şi jurisprudenţa sunt constante sub acest aspect, apreciindu-se că instituţia suspendării actului administrativ este reglementată în scopul acordării protecţiei provizorii a unor drepturi şi interese până la momentul în care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului, protecţie consacrată prin mai multe instrumente juridice, atât în sistemul Consiliului Europei, cât şi în ordinea juridică a Uniunii Europene.
5.1.2) – Referitor la excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâtă sub motivaţia că nu poate fi îndreptată decât împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva deciziei:
În condiţiile în care motivaţia se regăseşte şi la excepţia prematurităţii, tribunalul are în vedere considerentele deja expuse în sensul că formularea cererii de suspendare nu este condiţionată de finalizarea procedurii administrative prealabile prin emiterea încheierii prevăzute la art.102 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi.
De altfel, logic, dar şi formal, pârâta a înţeles să invoce o singură excepţie şi anume prematuritatea introduceri cererii care, în caz de admitere, în plan teoretic, ar fi condus la respingerea acţiunii ca inadmisibilă.
5.2.) – Pe fond:
Prin decizia nr.5 din 12.04.2010 emisă de Curtea de Conturi a Judeţului Buzău în baza procesului verbal de constatare nr.X din 23.03.2010 întocmit urmare controlului efectuat în cursul lunii martie 2010, s-au constatat unele abateri de la legalitate şi regularitate, stabilindu-se la pct . 5 , pct . 6 şi pct .7 ale dispozitivului acesteia o serie de măsuri de recuperare a unui pretins prejudiciu, contestat însă de către reclamantă, referitoare la : acordarea necuvenită a tichetelor cadou personalului didactic şi nedidactic ; acordarea tichetelor cadou propriilor angajaţi fără a se aplica o impozitare corectă ; acordarea propriilor angajaţi , în mod nelegal , a unor drepturi speciale în bani.
Pipăind fondul, în raport de cererea de suspendare pendinte judecăţii, tribunalul reţine:
5.2.1. – Referitor la acordarea, în cursul anului 2009, propriilor angajaţi a unor drepturi speciale în bani pentru : menţinerea sănătăţii şi securităţii
muncii, indemnizaţii pentru refacerea capacităţii de muncă (prima de vacanţă) şi stimulente cu prilejul sărbătorii de Crăciun şi zilei de 1 iunie (pct . 7 din decizie ) :
Conform susţinerilor reclamantei , drepturile speciale invocate la acest capitol au fost acordate în baza dispoziţiilor art. 24 din Acordul Colectiv de Muncă, cu act adiţional, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Costeşti nr.14/30.04.2007, înregistrat la DMSSF Buzău sub nr. 1662/45/2007.
Aceste drepturi speciale, ce nu pot fi asimilate unor drepturi salariale întrucât nu au afectat bugetul local, fiind plătite din veniturile proprii realizate de reclamantă, încadrate la categoria cheltuielilor materiale pe care ea însăşi le suportă, au fost negociate la perioada de referinţă cu respectarea dispoziţiilor art.72 din Legea nr. 188/1999, art. 157 din Legea nr. 153/2002, art.12 şi 24 alin.1 din Legea nr. 130/1996 şi art. 25 din H.G. nr. 833/2007.
Mai mult, prin sentinţa nr. 2292 din 1.10.2007 pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia comercială şi de contencios administrativ în dosarul nr. 5210/114/2007 şi respectiv prin sentinţa nr. 784 din 13.08.2007 pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia Civilă în dosarul nr. 4683/114/2007, ambele rămase irevocabile, reclamanta a fost obligată să respecte prevederile art.24 cap.III din Acordul Colectiv de Muncă referitoare la acordarea acestor drepturi speciale atât cât şi personalului contractual.
Relevantă în acest sens este şi decizia nr. 462 din 19.03.2009 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, ca instanţă de control judiciar, în dosarul 3441/114/2008, într-o cauză similară, în contradictor însă cu Comuna G., Judeţul Buzău, prin care s-a statuat în sensul că: ” Existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii care obligă la respectarea acordului colectiv de muncă face inutilă analiza criticilor privind legalitatea drepturilor stabilite prin acel acord ” .
5.2.2.) – Referitor la acordarea, în cursul anului 2009, propriilor angajaţi, a tichetelor cadou cu prilejul a două evenimente, fără a se impozita diferenţa între valoarea tichetelor acordate fiecărui angajat şi valoarea minimă neimpozabilă prevăzută de lege (pct . 6 din decizie):
Conform susţinerilor reclamantei, acordarea tichetelor cadou, propriilor angajaţi în condiţiile expuse, s-a făcut în temeiul dispoziţiilor art.12 din Legea nr. 193/17.05.2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă.
Or, potrivit art. 12 din Legea nr. 193/17.05.2006 ,
” alin.(1) : Sumele corespunzătoare tichetelor de creşă acordate de angajator, în limitele valorii nominale prevăzute la art. 7, se încadrează în categoria cheltuielilor sociale deductibile limitate, în conformitate cu dispoziţiile art.21 alin.3 lit. c din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal , cu modificările şi completările ulterioare.
alin.(2) : Sumele corespunzătoare tichetelor cadou şi tichetelor de creşă acordate de angajator nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial ” .
5.2.3.) – Referitor la plata tichetelor cadou, acordate în cursul anului 2009, personalului didactic şi nedidactic (personal contractual ) din unităţile de învăţământ finanţate din bugetul local ( pct . 5 din decizie):
Conform susţinerilor reclamantei, coroborate cu documentaţia depusă la dosar, primarul are calitatea de ordonator principal de credite şi pentru angajaţii unităţilor din învăţământ, iar sumele necesare pentru acordarea tichetelor în discuţie au fost alocate de Consiliul Judeţean Buzău , fiind aprobate în bugetul pe anul 2009 la Titlul VIII – Asistenţa socială – Capitolul 65.02 – Învăţământ.
6.) – Soluţia tribunalului
6.1.) – Actul administrativ cu caracter unilateral se bucură de prezumţia de legalitate şi se execută din oficiu, însă, de la această regulă există o situaţie de excepţie, când efectele lui sunt vremelnic întrerupte prin suspendarea executării actului, fie în temeiul art.14 alin.1 teza a I – a , fie , după caz , în temeiul art.15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
În ambele ipoteze, legea impune îndeplinirea cumulativă a două condiţii : cazul bine justificat şi paguba iminentă , prin caz bine justificat înţelegându-se, potrivit art. 2 alin.1 lit. t ) , împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ , iar prin paguba iminentă , înţelegându-se conform art .2 alin.1 lit. ş),prejudiciul material viitor şi previzibil sau , după caz , perturbarea previzibilă, gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.
6.2.) – În raport de situaţia în fapt şi în drept evocată, fundamentată pe textele de lege analizate, conform considerentelor expuse la pct . 5 din prezenta sentinţă , tribunalul , reţinând aparenţa dreptului , apreciază că în cauza dedusă judecăţii sunt îndeplinite ambele cerinţe, atât sub aspectul cazului bine justificat cât şi al pagubei iminente.
Referitor la cazul bine justificat, tribunalul are în vedere că plata drepturilor speciale s-a făcut în baza Acordului Colectiv de Muncă şi în executarea a două hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile, acordarea tichetelor cadou propriilor angajaţi s-a făcut în temeiul prevederilor art.12 din Legea nr. 192/2006 , iar acordarea tichetelor cadou personalului didactic şi nedidactic s-a făcut în considerarea calităţii primarului de ordonator de credite şi pentru angajaţii unităţilor de învăţământ , suma de 37.000 lei fiind alocată de Consiliul Judeţean Buzău şi aprobate la bugetul pentru anul 2009 ( fila 37 dosar ).
Referitor la paguba iminentă, tribunalul are în vedere faptul că prin eventuala recuperare a sumelor calificate drept prejudiciu de către pârâtă , astfel cum sunt estimate : 166.566 lei ( pct .7 din decizie), 4.140 lei ( pct .6 din decizie ) şi 35.850 lei (pct . 5 din decizie) , în total : 206.556 lei ( peste 2 miliarde lei vechi, aferente anului 2009, la care în perspectivă s-ar adăuga şi sumele corespunzătoare anilor 2007 şi 2008 ) , s-ar perturba grav funcţionarea autorităţii publice respective, în condiţiile în care bugetul pentru anul de referinţă 2010 este cu mult mai mic faţă de anul anterior , în domeniul salarizării , astfel cum rezultă din documentaţia depusă la filele 80-85 dosar ,dar ar fi afectate grav şi drepturile legitime ale beneficiarilor drepturilor în discuţie.
6.3.) – Pentru considerentele expuse, prin sentinţa nr- X/2010 pronunţată de Tribunalul Buzău , în aplicarea art. 137 din s-au respins ca neîntemeiate excepţiile de prematuritate şi inadmisibilitate a cererii de suspendare a executării deciziei nr.X/.2010, invocate de pârâta Curtea de Conturi a Judeţului Buzău, iar în baza art.14 alin.1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ s-a admis ca întemeiată cererea formulată de reclamanta Comuna C., prin primar, dispunându-se suspendarea executării deciziei nr. X/2010 emisă de Curtea de Conturi a Judeţului Buzău , până la soluţionarea irevocabilă a fondului litigiului.
1
