Prin ordonanţa preşedinţială nr. 132 din 15.01.2002 pronunţată de Tribunalul Cluj – Secţia comercială şi de administrativ, s-a admis cererea reclamantei -societate comercială şi s-a suspendat executarea dispoziţiei emisă de primar, până la soluţionarea acţiunii de contencios administrativ înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe.
Tribunalul a reţinut, în esenţă, că dispoziţia primarului a fost atacată în contencios administrativ şi, până la soluţionarea acţiunii în anulare, se justifică, în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990, cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat.
împotriva acestei ordonanţe preşedinţiale a declarat recurs primarul, susţinând, în esenţă, că cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat era de competenţa judecătoriei şi nu de competenţa tribunalului, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 392/2001 pentru aprobarea O.G. nr. 58/1999.
Examinând recursul, curtea de apel a constatat că este fondat, ordonanţa preşedinţială fiind nelegală sub aspectul competenţei instanţei, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Cererea de suspendare soluţionată prin ordonanţa preşedinţială a tribunalului se referă la dispoziţia primarului prin care s-a respins contestaţia formulată de societatea comercială contra procesului-verbal încheiat de inspectorii de specialitate ai Direcţiei Taxe şi Impozite din cadrul consiliului local, privind obligarea la plata impozitului pe clădiri şi a majorărilor aferente.
Competenţa de soluţionare a cererii pentru anularea dispoziţiei primarului, dată în această materie, este reglementată prin art. 9 alin. 1 din O.G. nr. 58/1999, aprobată prin Legea nr. 392/2001.
Conform acestui text legal, împotriva dispoziţiei primarului, persoana nemulţumită se poate adresa judecătoriei cu acţiune pentru anularea actului respectiv, iar persoana nemulţumită de hotărârea judecătorească pronunţată de judecătorie se poate adresa cu recurs tribunalului.
în consecinţă, ordonanţa preşedinţială pronunţată de tribunal în primă instanţă este casabilă, conform art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
C.A. Cluj – Secţia comercială şi de contencios administrativ,
decizia nr. 600 din 16.04.2002
