R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 218
Şedinţa publică de la 12 Februarie 2009
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr. 5776 din 28.11.2008 SC (…) SRL a chemat în judecată DGFP Tulcea pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării actelor emise de DGFP – Administraţia Finanţelor Publice şi anume: titlul executoriu nr.93/19.11.2008 , somaţia nr. 36/35/1/2008, dispoziţia de înfiinţare a popririi nr.11367/19.11.2008.
În motivarea cererii s-a arătat că administraţia Finanţelor Publice Tulcea a pus în pentru a treia oară procesul verbal de contravenţie 0089263/31.01.2004 deşi acesta a fost executat prin plata a jumătate din minimul prevăzut de lege, aşa cum s-a stabilit prin două hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prin această nouă executare i s-au blocat conturile bancare iar prin acest fapt i se periclitează grav activitatea.
În drept, cererea este întemeiată pe dispoziţiile art.185 şi 215 Cod procedură civilă.
Prin sentinţa civilă nr.3404/09 decembrie 2008 Judecătoria Tulcea a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
Pentru a se pronunţa astfel, cu privire la excepţia invocată, prima instanţă a reţinut următoarele:
Potrivit art. 215 din OG 92/2003, alin. 2 dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.
Pe cale de consecinţă instanţa este ţinută de temeiul de drept material invocat de parte în conţinutul cererii formulate, şi cum dispoziţia legală mai sus menţionată stabileşte norma de competenţă materială exclusivă, instanţa a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
La Tribunalul Tulcea cauza a fost înregistrată sub nr.26/88/8 ianuarie 2009, şi s-a acordat termen la 12 februarie 2009, când reclamanta a fost citată cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei şi timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.
La termenul stabilit, reclamanta nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu a făcut dovada plăţii taxei de timbru şi a timbrului judiciar datorat.
Potrivit art.20 din Legea nr.146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în momentul înregistrării cererii instanţa va pune în vedere solicitantului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
Potrivit art.9 alin.2 din OG nr.32/18.08.1995 aprobată prin Legea nr.123/9.07.1997 rezultă că, în cazul nerespectării dispoziţiilor cu privire la plata timbrului judiciar, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Având în vedere faptul că, deşi reclamantul a fost citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar datorate, acesta nu s-a conformat, urmează a constata că nu se poate trece la examinarea cererii şi, pe cale de consecinţă, acesta urmează a fi anulată ca netimbrată.
??
??
??
??
1
