Prin decizia nr. 2563 din 17.09,2002, Curtea Supremă de Justiţie – Secţia de administrativ a admis recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 1607 din 27.11.2001 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, pe care a casat-o, cu trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru continuarea judecăţii.
In motivarea soluţiei s-au reţinut următoarele.
Prin acţiunea înregistrată la 26.10.2001 la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, reclamanta societate comercială a solicitat, în contradictoriu cu , anularea ca nelegală a deciziei nr. 1421/2001.
Prin sentinţa atacată, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, reţinând că suntincidente dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 29/1990 şi ale art. 12 din O.U.G. nr. 13/2000, cu modificările ulterioare, astfel încât competenţa este determinată de sediul reclamantei
împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta, care a susţinut că are sediul în Bucureşti, iar la adresa din localitatea Râmnicu Vâlcea, care a determinat declinarea de competenţă, funcţionează altă societate comercială, la care directorul D.D. este asociat.
Curtea a constatat că sediul societăţii reclamante se află în Bucureşti, edificator fiind în acest sens certificatul de înregistrare fiscală şi certificatul de înmatriculare, astfel că, în mod greşit, instanţa de fond a dispus declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.
C.S.J. – Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 2563 din 17.09.2002
