Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Ploieşti, petenta – societate comercială -a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Bucureşti, anularea procesului-verbal de contravenţie din 4.07.2001 şi a măsurii confiscării bunurilor menţionate în acesta pentru care s-a întocmit dovada de reţinere în vederea confiscării din aceeaşi dată.
în motivarea plângerii, petenta a arătat că a cumpărat de la mai multe firme turceşti mărfuri constând în articole de confecţii (tricouri), care au fost transportate alături de alte mărfuri într-un autocamion.
Petenta a mai arătat că, ulterior, a aflat că autocamionul cu care transporta marfa a fost furat la trecerea prin România, că la câteva zile a fost găsit de poliţia română cu o parte din marfă lipsă şi cu lipsa documentelor de însoţire a mărfii, că Vama Ploieşti a întocmit şi un proces-verbal de contravenţie, reţinându-se lipsa unei anumite cantităţi de marfă.
Petenta că a susţinut o inventariere completă de către Vama Ploieşti a bunurilor rămase a fost tehnic imposibilă deoarece, la data efectuării inventarului, Vama Ploieşti nu dispunea de toate documentele de transport şi de provenienţă a mărfurilor.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a invocat excepţia tardivităţii plângerii contravenţionale şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei.
Pe baza probei cu înscrisuri administrate în cauză, Judecătoria Ploieşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 12974 din 24.10.2001, prin care a respins excepţia invocată de intimată şi a admis în parte plângerea, în sensul anulării în parte a procesului-verbal de contravenţie din 4.07.2001 emis de Direcţia Generală a Vămilor – Vama Ploieşti şi restituirea către petentă a bunurilor enumerate în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie şi pentru care s-a întocmit dovada de reţinere în vederea confiscării din aceeaşi dată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale active este neîntemeiată faţă de dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 32/1968 şi de împrejurarea că petenta era proprietara bunurilor confiscate prin procesul-verbal de contravenţie.
Cu privire la excepţia tardivităţii formulării plângerii, instanţa de fond a reţinut că plângerea contravenţională a fost formulată în termen legal, că petenta a luat cunoştinţă de procesul-verbal de contravenţie la data de 9.08.2001, iar plângerea contravenţională a fost înregistrată la data de 10.08.2001.
De asemenea, s-a reţinut că prin procesul-verbal de contravenţie din 4.07.2001 emis de Direcţia Generală a Vămilor – Vama Ploieşti s-a aplicat transportatorului amenda contravenţională în cuantum de 1.000.000 lei, conform art. 386 lit. j din H.G. nr. 626/1997 şi s-a constatat lipsa unor bunuri pentru care nu existau facturi.
Instanţa a constatat că măsura confiscării bunurilor este nelegală, faţă de facturile depuse de petentă în susţinerea plângerii, de faptul că pe teritoriul României a fost sustrasă o parte din marfa transportată şi că inventarierea corectă a bunurilor a fost imposibilă din punct de vedere tehnic, o serie de documente de provenienţă fiind distruse.
împotriva sentinţei civile nr. 12974 din 24.10.2001 pronunţată de Judecătoria Ploieşti a declarat recurs intimata, susţinând că este nelegală şi netemeinică, întrucât, în mod greşit, au fost respinse excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia tardivităţii formulării plângerii contravenţionale, iar plângerea contravenţională a fost în parte admisă.
Recurenta a menţionat că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 387 pct. 2 din Regulamentul vamal, conform cărora, împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare, că transportatorul a fost de faţă când s-a întocmit procesul-verbal de constatare şi nu a făcut nici un fel de obiecţiuni.
Recurenta a mai precizat că plângerea contravenţională a fost tardiv formulată şi că nu este imputabilă autorităţii vamale împrejurarea că transportatorul nu a informat petenta despre întocmirea procesului-verbal de contravenţie.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active, recurenta a arătat că, în mod greşit, aceasta a fost respinsă de instanţa de fond, invocându-se dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 32/1968.
în dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a arătat că cel care trebuie să formuleze plângere era transportatorul mărfii, având în vedere că pe numele lui s-a încheiat procesul-verbal de contravenţie şi că acesta avea mandat de reprezentare în faţa birourilor vamale din partea cumpărătorului, fiind răspunzător de marfa încredinţată spre transport pe tot timpul transportului.
Pe fondul cauzei, recurenta a arătat că, în mod greşit, plângerea contravenţională a fost admisă în parte, că instanţa de fond a avut în vedere documente ulterioare comiterii faptei, trimise de vânzătorul mărfii cumpărătorului.
Prin concluziile scrise formulate în cauză, intimata-petentă a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.
Tribunalul, examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, în raport de dispoziţiile legale incidente, a constatat că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează.
Procesul-verbal de contravenţie din 4.07.2001, emis de Direcţia Generală a Vămilor – Vama Ploieşti, a fost încheiat pe numele firmei de transport, fiind semnat de reprezentantul acesteia.
Această societate de transport a intrat în raporturi juridice cu autoritatea vamală întrucât, potrivit art. 162 pct. 1 din Regulamentul vamal, titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, acesta având obligaţia de a depune declaraţie vamală de tranzit.
în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Regulamentului vamal, lege specială, iar nu dispoziţiile Legii nr. 32/1968, cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.
în aceste condiţii, în mod greşit a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active de instanţa de fond, iar criticile formulate de recurentă sub acest aspect sunt întemeiate.
Referitor la excepţia tardivităţii formulării plângerii contravenţionale, critica recurentei este neîntemeiată, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 386 pct. 2 din Regulamentul vamal, împotriva procesului-verbal de contravenţie poate fi formulată plângere în termen de 15 zile de la comunicare, iar procesul-verbal de contravenţie din 4.07.2001 nu i-a fost comunicat petentei.
Faţă de cele reţinute, tribunalul a dispus, în baza art. 312 C. proc. civ., admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a petentei şi modificarea în parte a sentinţei, în sensul respingerii plângerii contravenţionale, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.
Trib. Prahova, decizia nr. 121 din 12.03.2002
