Contestaţia formulată de debitor împotriva stării de invocată în cererea de deschidere a procedurii întemeiată pe prevederile Legii nr. 85/2006, republicată, trebuie soluţionată anterior cererii de chemare în judecată ca vizând una dintre condiţiile de admisibilitate a unei cereri de deschidere a proceduri insolvenţei.
Omisiunea de a soluţiona contestaţia debitoarei şi de a trece direct la soluţionarea cererii creditorului, echivalează cu necercetarea fondului cauzei şi se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.
Secţia comercială, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 182 din 10 februarie 2011
Prin sentința civilă nr. 3042/11.10.2010, judecătorul sindic desemnat în dosarul tribunalului Harghita nr. 1788/96/2010 a admis cererea formulată de creditoarea D.G.F.P. Harghita și a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței debitoarei SC E.S. SRL Miercurea Ciuc, desemnând administratorul judiciar provizoriu pe practicianul în insolvență L.F. I.P.U.R.L.
Judecătorul sindic a reținut că creditoarea are față de debitoare o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 395.755 lei, că debitoarea deși legal citată nu a formulat contestație împotriva stării de insolvență și cererea creditoarei îndeplinește condițiile prevăzute de art. 31 alin. (1) și (2) din republicată.
Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de debitoarea SC E.S. SRL care în principal a solicitat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare și în subsidiar, modificarea în sensul admiterii opoziției la cererea de deschidere a procedurii și respingerea cererii introductive.
în susținerea motivului de casare recurenta a invocat faptul că cererea introductivă a D.G.F.P. Harghita a fost comunicată la 24 iulie 2009, că s-a expediat prin poștă opoziția la cererea de deschidere a procedurii la 4 august 2009, astfel că cele reținute de instanță în considerente sunt în vădită contradicție cu conținutul primului dosar nr. 1966/96/2009. S-a precizat că existența unei opoziții formulată în termen și legal timbrată, obliga instanța la pronunțarea asupra acesteia.
Recurenta și-a exprimat nemulțumirea și în legătură cu suma pretinsă de creditoare, susținând că în dosarul nr. 1966/96/2009 a făcut dovada achitării sumei de 476.387 lei, rezultând că în prezent debitul care a format obiectul cererii de insolvență, este achitat, explicând modul de stingere a obligației. S-a mai învederat că în dosarul nr. 1788/96/2010, D.G.F.P. Harghita a depus o altă situație actualizată pentru care ar fi trebuit obligat să depună la dosar titlurile executorii pentru a putea beneficia de prezumția prevăzută de art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 republicată.
Creditoarea intimată D.G.F.P. Harghita a formulat întâmpinare, solicitând anularea recursului ca netimbrat, iar în cazul achitării taxei de timbru, respingerea acestuia.
Creditoarea a susținut că debitoarea nu a formulat contestație în termen legal împotriva actelor de executare, respectiv împotriva titlurilor executorii emise de organul fiscal și că debitul față de bugetul consolidat al statului este în cuantum de 395.775 lei, indicându-se măsurile luate pentru recuperarea debitelor restante, concretizate în emiterea somațiilor de plată și a titlurilor executorii aferente.
Analizând recursul debitoarei în primul rând sub aspectul motivului de casare cu trimitere spre rejudecare, instanța constată că acesta se verifică.
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței a fost formulată de creditoarea D.G.F.P. Harghita la data de 20 iulie 2009, formându-se dosarul nr. 1966/96/2009. în acel dosar, judecătorul sindic și-a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Comercial Mureș, iar această din urmă instanță și-a declinat la rândul său competența în favoarea Tribunalului Harghita, constatând că a intervenit un conflict negativ de competență.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin încheierea 51/14.06.2010 a stabilit competența de soluționarea a cererii de deschidere a procedurii insolvenței față de debitoarea SC E.S. SRL în favoarea Tribunalului Harghita și s-a format un dosar cu alt număr și anume 1788/96/2010, însă obiectul cauzei îl reprezintă tot cererea de deschidere a procedurii insolvenței care a format inițial obiectul dosarului nr. 1966/96/2009.
în soluționarea acestei cereri, după stabilirea competenței prin regulator de competență, judecătorul sindic a omis a lua în considerare toate actele aflate la dosarul nr. 1966/96/2009 și a lăsat nesoluționată contestația formulată de debitoare împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, contestație aflată la filele 27-28 dosar.
întrucât de modul în care se soluționează contestația la starea de insolvență, depinde și soluția asupra cererii de deschidere a procedurii insolvenței, instanța apreciază că situația în speță echivalează cu o necercetare a fondului cauzei și atrage incidența prevederilor art. 312 alin. (5) C.proc.civ., astfel că s-a admis recursul, s-a casat hotărârea și s-a trimis cauza spre rejudecare judecătorului sindic pentru a soluționa contestația și a rejudecat cererea de deschidere a procedurii, urmând a fi analizată și motivele legate de achitarea creanței invocate în subsidiar de debitoarea recurentă.
