Potrivit dispoziţiilor art. 319 alin. 2 C. pr. civ., după săvârşirea ultimului act de nu se mai poate face contestaţie în anulare.
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti – secţia comercială, contestatoarea S.C. “E.T.V.” – S.R.L. Roşiori de Vede, jud. Teleorman a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 96/26.02.1999, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia comercială, în contradictoriu cu jntimata S.C. “U.N.I.D.”-S.R.L Roşiori de Vede.
în motivarea contestaţiei, contestatoarea a susţinut că, în soluţionarea recursului s-au săvârşit două greşeli materiale, constând în faptul că nu s-a observat că Tribunalul Teleorman, ca instanţă de apel, nu s-a pronunţat prin decizia civilă nr. 1462/26.02.1998 şi asupra apelului său şi că acelaşi tribunal nu a motivat decizia sus arătată.
Examinând actele şi lucrările din dosar, Curtea a constatat că, în raport cu dispoziţiile art. 319 alin. 2 C. pr. civ., ultimul act de executare s-a efectuat la data de 23.07.1999, după cum rezultă din procesul verbal întocmit de judecătoresc, în dosarul de executare silită nr. 448/1999.
S-a mai reţinut că hotărârea contestată, definitivă şi irevocabilă, a fost executată anterior introducerii contestaţiei în anulare, înregistrată la data de 03.08.1999, deci după expirarea termenului legal.
în consecinţă, Curtea a reţinut că, după săvârşirea ultimului act de executare nu se mai poate face contestaţie în anulare, întrucât contravine dispoziţiilor art. 319 alin. 2 C. pr. civ., care prevăd că: “contestaţia se poate face înainte de începerea executării şi în tot timpul ei, până la săvârşirea ultimului act de executare”.
Pentru considerentele sus arătate, Curtea a respins contestaţia în anulare ca inadmisibilă. (Judecator Mioara Badea)
