În motivarea contestaţiei, s-a arătat că activul valorificat Ferma V. constituie garanţia contestatoarei, astfel încât distribuirea preţului trebuia să se facă în conformitate cu prevederile art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006, iar celelalte sume încasate în cursul lichidării trebuiau să fie distribuite în conformitate cu prevederile art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, a arătat contestatoarea că lichidatorul a plătit în mod nelegal, cu încălcarea disp. art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006, din preţul obţinut din vânzarea garanţiei băncii următoarele sume:
– drepturi salariale restante din perioada de observaţie plătite parţial: 66.126 lei;
– drepturi salariale restante din perioada de observaţie plătite parţial: 66.126 lei;
Aceste drepturi nu se încadrează în prevederile art. 121 alin., pct. 1 din lege, aşa încât ele nu se pot reţine din preţul garanţiei CEC Bank şi, prin urmare plata lor din preţul garanţiei băncii este nelegală.
– contribuţii bugetul de stat aferente lunilor 2010 – iunie 2010: 9.458 lei;
Plata acestor drepturi nu se încadrează în prevederile art. 121 alin. 1, pct. 1 din lege, aşa încât ele nu se pot reţine din preţul garanţiei CEC Bank şi, prin urmare plata lor din preţul garanţiei băncii este nelegală.
– cheltuieli evaluare active SC „D.” SRL: 59.768 lei;
Cheltuielile aprobate de creditor, conform art. 23 din lege, pentru evaluarea realizată în procedură sunt de 57.446,06 lei cu TVA inclus, aşa încât distribuirea sumei de 59.768 lei cu titlu de cheltuieli evaluare active de către lichidator este nelegală, nefiind o sumă aprobată de creditori în condiţiile Legii nr. 85/2006, ci stabilită în mod unilateral de către lichidatorul judiciar.
– parţial cheltuieli arhivare documente: 150.000 lei;
Distribuirea sumei susmenţionate nu se încadrează în prevederile art. 121 alin. 1, pct. 1 din lege şi prin urmare această sumă nu se poate distribui înaintea achitării creanţei creditorului garantat CEC Bank, care trebuie să fie achitat cu prioritate din preţul garanţiei sale, în conformitate cu art. 121 alin. 1, pct. 2 din Legea nr. 85/2006.
În plus, suma de 150.000 lei nu a fost aprobată sub nici o formă de adunarea/comitetul creditorilor debitoarei, aşa încât plata acestei sume este nelegală şi sub acest aspect.
– cheltuieli întocmire acte pentru bilanţ mediu Ferma Vereşti: 10.000 lei;
Distribuirea sumei susmenţionată nu se încadrează în prevederile art. 121 alin. 1, pct. 1 din lege şi, prin urmare această sumă nu se poate distribui înaintea achitării creanţei creditorului garantat CEC Bank, care trebuie să fie achitat cu prioritate din preţul garanţiei sale, în conformitate cu art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006.
În plus, suma de 10.000 lei nu a fost aprobată sub nici o formă de adunarea/comitetul creditorilor debitoarei, aşa încât plata acestei sume este nelegală şi sub acest aspect.
– parţial cheltuieli procedură încasate în 05.07.2010 în cuantum de 3.000 lei;
Această sumă nu este explicată şi nici justificată de către lichidatorul judiciar.
Prin urmare, nefiind o sumă care să se încadreze în prevederile art. 121 alin. 1 pct. 1 din lege (cheltuieli aferente vânzării Fermei V., cheltuieli de conservare şi administrare a acestui imobil ori remuneraţia persoanelor angajate în condiţiile legii), plata acesteia din preţul garanţiei CEC Bank este nelegală şi se impune desfiinţarea ei.
– cheltuieli procedură încasate în 23.06.2011 în cuantum de 975.285,12 lei defalcate astfel:
– onorariu administrator judiciar pentru perioada 06.05.2010 (data numirii în calitate de administrator judiciar) – 23.02.2011 (data deschiderii procedurii de faliment), în cuantum de 2.500 lei/lunar fără TVA, conform Adunării creditorilor din data de 30.06.2010 – respectiv 10 luni X 2.500 lei X 24% = 31.000 lei cu TVA inclus.
Plata onorariului administratorului judiciar se încadrează în prevederile art. 121 alin. 1 pct. 1 din lege, însă acest onorariu trebuia calculate pentru 9 luni (06.05.2010 – 23.02.2011) şi nu pentru 10 luni, aşa cum a procedat lichidatorul judiciar şi taxa UNPIR aferentă creanţelor recuperate, rezultând o diferenţă plătită în plus de 781,89 lei.
– suma de 4.104,30 lei reprezentând anunţuri ziare organizare licitaţii nu este explicată şi nici justificată de către lichidatorul judiciar, neputându-se cunoaşte dacă anunţurile privesc vânzarea Fermei V. sau nu.
– suma de 19.118,49 lei reprezentând cheltuieli utilităţi servicii nu este explicată şi nici justificată de către lichidatorul judiciar.
– suma de 12.900,33 lei reprezentând cheltuieli diverse (combustibili, consumabile, cheltuieli poştale, furnizări) nu este explicată şi nici justificată de către lichidatorul judiciar, neputându-se cunoaşte dacă aceste cheltuieli privesc vânzarea Fermei V. sau nu.
– în ce priveşte suma de 209,79 lei, reprezentând comisioane bancare, suma nu este explicată şi nici justificată de lichidatorul judiciar, neputându-se cunoaşte dacă comisioanele respective sunt aferente operaţiunile de vânzare a garanţiei CEC Bank – Ferma V..
În ce priveşte planul de distribuire, contestatoarea arată că acesta este nelegal întrucât lichidatorul judiciar nu a respectat prevederile art. 121 alin. 1 pct. 2 din şi a distribuit, în mod greşit, din preţul garanţiei contestatoarei următoarele sume:
– creanţe art. 123 pct. 2: 69.473 lei drepturi salariale neachitate născute după deschiderea procedurii (01.05.2010 – 30.05.2011);
– creanţe art. 123 pct. 3: 196.382 lei – Primăria V.; 107.533 lei – DGFPJ Botoşani;36.291,63 lei – Primăria Botoşani;2.304 lei – Primăria M.E.; 270.019,04 lei – E.On Energie România SA; 2.787,50 lei – Primăria B.; 723 lei – ITM Botoşani; 28.23 lei – AN Apele Române.
Total: 616.068,40 lei
– 44.679,39 lei provizion pentru cheltuieli ulterioare.
Totodată, contestatoarea a arătat că suma de 1.368,31 lei cu TVA inclus, reprezentând onorariul procentual de 3,5% (fără TVA) din recuperări creanţe, conform Adunării creditorilor din data de 18.02.2011, respectiv 3,5% X 39.094,59 lei este plătită în mod nelegal având în vedere că prin hotărârea adunării creditorilor din data de 18.02.2011 s-a decis un onorariu procentual din operaţiunile de lichidare, nu şi din creanţele recuperate şi chiar dacă acest onorariu ar fi fost aprobat de creditori, această sumă trebuia reţinută din valoarea creanţelor recuperate, ea neputând fi distribuită din preţul garanţiei CEC Bank, deoarece se încalcă ordinea de distribuire prev. de art. 121 din Legea nr. 85/2006.
Contestatoarea a mai arătat în motivarea contestaţiei că:
– nu este explicată şi nici justificată suma de 10.129,11 lei cu TVA inclus, reprezentând cheltuieli de procedură pentru perioada 06.05.2010 – 31.05.2011;
– este nelegală reţinerea din preţul obţinut din vânzarea bunului aflat în garanţia contestatoarei.
Niciuna dintre creanţele prevăzute la pct. 2 şi 3 din planul de distribuire nu se încadrează în prevederile art. 121 alin. 1 pct. 1 din lege, deci nu se respectă ordinea de distribuire prevăzută de acest text de lege.
Nici suma de 44.679,39 lei, previzionată pentru acoperirea cheltuielilor ulterioare, necesare procedurii, nu poate fi distribuită din preţul bunului grevat de ipoteca CEC Bank, chiar dacă art. 127 pct. 4 din lege prevede că pot fi previzionate anumite sume pentru a se acoperi cheltuieli viitoare ale averii debitorului, însă această dispoziţie nu este una imperativă şi, în situaţia de faţă, având în vedere situaţia juridică a bunului valorificat, trebuie să se respecte ordinea de prioritate prevăzută imperativ de art. 121 din lege.
Lichidatorul judiciar a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei împotriva Raportului asupra fondurilor obţinute din lichidare întrucât nu face în contestaţie nici o referire la motivele pentru care înţelege să conteste raportul, ci solicită doar compensarea cu sumele obţinute din chirii.
În ce priveşte contestaţia la Planul de distribuire, lichidatorul a solicitat de asemenea respingerea acesteia întrucât a fost întocmită cu rea credinţă, prin distribuirea făcută către CEC Bank SA, lichidatorul a acoperit 74,35% din creanţa totală a contestatoarei aproximativ 3 din suma cu care creditorul bancar a fost admis la masa credală, suma distribuită nefiind modică aşa cum susţine contestatoarea, care este şi beneficiarul ipotecilor instituite asupra celorlalte 5 active supuse valorificării, având suficiente garanţii procedurale în vederea recuperării creanţei sale.
Totodată, în întâmpinare, lichidatorul a răspuns punctual la fiecare critică adusă Planului de distribuire.
În ce prieşte suma distribuită cu titlu de cheltuieli salariale, acestea reprezintă cheltuieli cu personalul afectat pazei Fermă V. şi contribuţia la bugetul de stat aferentă salariaţilor, cheltuieli care se încadrează în categoria prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 şi, întrucât acestea sunt creanţe născute ulterior deschiderii procedurii, lichidatorul judiciar a făcut şi aplicarea art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006.
În ce priveşte cheltuielile privind evaluarea acţiunilor debitoarei SC „D.” SRL, acestea sunt cheltuieli de procedură, fiind aplicabile disp. art. 4 alin. 4 şi 9 din Legea nr. 85/2006, rapoartele de evaluare au fost prezentate adunării creditorilor în data de 23.07.2010 şi nici un creditor prezent (inclusiv contestatoarea) nu a formulat obiecţiuni, evaluarea fiind făcută de un evaluator independent, fiind respectate disp. art. 116 din Legea nr. 85/2006.
În ce priveşte cheltuielile cu arhivarea documentelor societăţii debitoare, în cadrul şedinţei din data de 12.09.2011, comitetul creditorilor a aprobat selecţia efectuată de lichidator, desemnând pe SC „P.B.” SRL ca societate specializată să efectueze lucrările de arhivare documente, pentru selecţionarea şi depozitarea arhivei societăţii debitoare, astfel încât plata sumei de 150.000 lei cheltuieli de arhivare, poate fi achitată din preţul obţinut cu ocazia valorificării bunurilor debitoarei ipotecate, acestea fiind cheltuieli care se încadrează în dispoziţiile art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, care prevăd ca remuneraţia persoanelor angajate de lichidatorul judiciar în temeiul art. 23 din lege.
În ce priveşte cheltuielile cu întocmirea bilanţului de mediu obligatoriu potrivit dispoziţiilor OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului în cadrul şedinţei din data de 12.09.2011, comitetul creditorilor a aprobat selecţia efectuată de lichidatorul judiciar, desemnând pe SC „E.P.T.” SRL, ca societate specializată să efectueze bilanţurile de mediu, astfel încât plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli întocmire acte pentru bilanţ de mediu, se încadrează în dispoziţiile art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, care prevede faptul că remuneraţia persoanelor angajate de lichidatorul judiciar în temeiul art. 23 din lege, poate fi achitată din preţul obţinut cu ocazia valorificării bunurilor debitoarei ipotecate.
În ce priveşte cheltuielile de procedură încasate în 05.02.2010 în cuantum de 3.000 lei, precum şi cheltuieli de procedură în cuantum de 10.129,11 lei pentru perioada 06.05.2010 – 31.05.2011 şi contravaloarea anunţurilor din ziar cu privire la licitaţiile organizare în sumă de 4.104,30 lei, acestea au fost explicate şi justificate prin rapoartele de activitate şi devizele de cheltuieli depuse la dosarul cauzei, de-a lungul procedurii, necontestate de către creditori, conform art. 21 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. Aceste sume se încadrează în dispoziţiile art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, conform art. 4 alin. 1 şi 9 din lege care prevede că:
“(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar şi/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului.
(9) Sumele menţionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare în conformitate cu art. 121 şi art. 123 pct. 1 şi vor fi plătite în momentul existenţei disponibilului în contul debitorului.”
În ceea ce priveşte cheltuielile de procedură încasate în data de 23.06.2011, în cuantum, de 975.285 lei:
– în privinţa onorariului administratorului judiciar pentru perioada 06.05.2010 (data numirii în calitate de administrator judiciar ) – 23.03.2011 (data deschiderii procedurii de faliment), contestatoarea contestă doar suma de 3.100 lei, recunoscând ca fiind corectă încasarea sumei de 27.900 lei.
La calcularea remuneraţiei lichidatorul a avut în vedere disp. art. 21 alin. 1 coroborat cu art. 21 alin. 11 din Legea nr. 85/2006, astfel că, întrucât legiuitorul a stabilit ca bază de calcul a remuneraţiei administratorului/lichidatorului judiciar luna calendaristică, onorariul a fost calculat aplicând coeficientul X 10 la onorariul aprobat în cadrul adunării creditorilor, întrucât din mai 2010 până în februarie 2011 s-a scurs un interval de 10 luni calendaristice.
În ce priveşte faptul că s-ar fi reţinut din valoarea activului asupra căruia contestatorul deţine o garanţie reală suma de 1.368,31 lei, reprezentând onorariu procentual aferent activităţii de recuperare a creanţelor, din raportul asupra fondurilor rezultă că Ferma V. a fost valorificată la preţul de 21.390.500 lei, iar suma de 1.368,31 lei a fost scăzută din suma de 21.518.782,71 lei, reprezentând totalul sumelor obţinute (valorificări active, recuperări creanţe, contravaloare chirii, contravaloare caiete de sarcini, dobânzi şi comisioane bancare).
În ce priveşte plata către UNPIR a sumei de 2%, procentul s-a calculat din totalul reprezentant de suma obţinută din vânzarea Fermei V. şi sumele obţinute din recuperarea creanţelor, astfel încât este nefondată susţinerea contestatoarei cu privire la faptul că lichidatorul judiciar ar fi achitat din suma obţinută din valorificarea activului Ferma V. şi suma de 781,89 lei, aferentă activităţii de recuperare creanţe.
În ce priveşte cheltuielile cu utilităţile şi serviciile prestate debitoarei şi la celelalte cheltuieli diverse (combustibili, materiale consumabile, cheltuieli poştale, furnizări), arată lichidatorul că acestea nu au fost plătite în temeiul art. 121 alin.1 pct.1 din Legea nr. 85/2006, acestea fiind creanţe rezultate din continuarea activităţii debitoarei ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, având ca temei legal disp. art. 64 alin. 4 din lege.
Referitor la comisioanele bancare, în cuantum de 209,79 lei, acestea sunt aferente operaţiunilor derulate prin contul debitoarei, aşa cum reiese şi din extrasele contului de lichidare şi aceste comisioane reprezintă cheltuieli aferente procedurii, fiind aplicabile disp. art. 4 alin. 1 şi 9 din lege.
În ce priveşte suma de 44.679,39 lei, previzionată de lichidatorul judiciar acesta arată în întâmpinare că a fost constituit întrucât mai sunt de valorificat încă 5 (cinci) active ipotecate tot în favoarea contestatoarei, a căror vânzare impune alte cheltuieli procedurale, dispoziţiile art. 27 pct. 7 din lege fiind imperative şi nu supletive cum în mod eronat susţine contestatoarea „cu ocazia distribuirilor parţiale, următoarele sume vor fi previzionate rezervele destinate să acopere cheltuieli viitoare ale averii debitorului”.
Prin sentinţa nr. 680 din 13 octombrie 2011, Tribunalul Botoşani a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul-creditor CEC Bank SA – Sucursala Iaşi, împotriva Raportului asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei SC „D.” SRL şi împotriva Planului de distribuire, întocmite de lichidatorul M.R.L. Iaşi SPRL şi depuse la dosarul cauzei la data de 28.06.2011.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reţinut următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 144 din 23.02.2011 s-a dispus intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei SC „D.” SRL Botoşani, confirmându-se în calitate de lichidator administratorul judiciar MRL Iaşi SPRL.
La data de 28.06.2011, lichidatorul judiciar a depus la dosarul cauzei Raportul asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor SC „D.” SRL, întocmit în conformitate cu prevederile art. 122 din Legea nr. 85/2006 (filele 17-20), Planul de distribuire între creditorii debitoarei (filele 21-22), anexa 1 la planul de distribuire (fila 23), precum şi documente justificative (încasări şi plăţi – filele 24-121).
Raportul asupra fondurilor obţinute din valorificare şi Planul de distribuire au fost afişate la uşa tribunalului la data de 01.07.2011 (fila 122).
Prin contestaţia iniţială (filele 1-8) şi precizarea ulterioară (fila 123), contestatoarea-creditoare CEC Bank – Sucursala Iaşi a solicitat anularea în parte a planului de distribuire şi a Raportului asupra fondurilor obţinute cu menţinerea distribuirii şi plata făcută către CEC Bank şi anularea distribuirilor nelegale .
Art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 prevede că orice creditor sau comitetul creditorilor poate formula contestaţie la raport şi plan, în termen de 15 zile de la afişare.
În ce priveşte raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea creanţelor, art. 122 alin. 11 prevede că acesta va cuprinde cel puţin următoarele:
„Raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe va cuprinde, cel puţin, următoarele:
a) soldul aflat în contul de lichidare după ultima distribuire;
b) încasările efectuate de către lichidator din valorificarea fiecărui bun şi din recuperarea creanţelor;
c) cuantumul dobânzilor sau al altor venituri de care beneficiază averea debitorului ca urmare a păstrării în conturi bancare a sumelor nedistribuite sau prin administrarea bunurilor existente în averea debitoarei;
d) totalul sumelor aflate în contul de lichidare.”
În speţă, deşi contestaţia formulată de creditoarea CEC Bank SA – Sucursala Iaşi vizează atât Raportul asupra fondurilor obţinute cât şi Planul de distribuire, singura critică adusă Raportului asupra fondurilor obţinute se referă la lipsa înscrierii „veniturilor debitoarei reprezentând chiriile încasate de societate în procedura insolvenţei” (fila 6 – paragraful 5 – din contestaţie).
Având în vedere că Raportul asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei SC „D.” SRL, depus la dosarul cauzei în data de 28.06.2011 cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de art. 122 alin. 11 din Legea nr. 85/2006 şi contestatoarea nu a făcut dovada că lichidatorul judiciar ar fi încasat vreo sumă în plus cu titlu de chirie, care să nu fi fost trecută în Raport, iar la lit. C de la pct. 2 al Raportului este explicată situaţia chiriilor încasate din contractele încheiate pentru spaţiile aparţinând debitoarei, iar la pct. 3 este arătată suma încasată pentru închirierea spaţiilor din Botoşani, respectiv suma totală de 75.315,62 lei, formată din:
“- suma de 9.011,43 lei încasata de la SC G.M. SRL Botoşani pentru perioada 27.04.2010 (data deschiderii procedurii) – 31.01.2011(data rezilierii contractului);
– suma de 48.054,20 lei încasată de la C.A. Botoşani pentru perioada 27.04.2010 (data deschiderii procedurii) – 31.01.2011(data rezilierii contractului);
– suma de 14.130,00 lei încasata de la PFA I.L. pentru perioada 27.04.2010 (data deschiderii procedurii) – 30.05.2011;
– suma de 4.120,00 lei încasata de la PFA I.L. pentru perioada 01.02.2011 (data încheierii contractului) – 30.05.2011;”
Judecătorul sindic a constatat că este nefondată contestaţia creditoarei CEC Bank – Sucursala Iaşi formulată împotriva Raportului asupra fondurilor obţinute.
În ce priveşte contestaţia asupra Planului de distribuire, judecătorul sindic a constatat că şi aceasta este nefondată din următoarele considerente:
Planul de distribuire depus de lichidator (filele 21-22) conţine toate datele obligatorii prevăzute de art. 122 alin. 12 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit acestui plan, soldul iniţial cont lichidare şi casierie era de 6.023,29 lei, încasările în cadrul procedurii au fost de 21.512.759 lei, plăţile în cadrul procedurii de au fost de 1.738.561,92 lei, iar suma de distribuit a fost 19.780.220,79 lei.
În ce priveşte suma totală de 21.512.759,42 lei, reprezentând încasările în cadrul procedurii, aceasta se compune din: 21.390.500 lei încasări din valorificarea Fermei V. (garanţie a contestatoarei CEC Bank – Sucursala Iaşi), 34.094,59 lei încasări recuperări creanţe, 75.315,62 lei încasări pentru închirierea spaţiilor debitoarei, 6.200 lei încasări caiet de sarcini, 1.645,61 lei încasări diverse şi 3,60 lei încasări din dobânzi bancare (Raportul asupra fondurilor pct. 3 – fila 19).
Din sumele încasate au fost distribuite contestatoarei creditoare suma de 19.050.000 lei, faţă de 21.390.500 lei cât s-a încasat din vânzarea activului Ferma V..
Contestatoarea-creditoare a contestat modul de distribuire a sumei obţinute din vânzarea activului garantat în favoarea sa, arătând că nu s-au respectat prevederile art. 121 alin. 1 pct. 2, făcându-se în mod greşit distribuiri, din preţul garanţiei băncii, şi pentru creanţele prev. de art. 123 pct. 2 şi 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, că au fost plătite în mod nelegal drepturile salariale restante din perioada de observaţie, contribuţii la bugetul de stat aferente lunilor mai-iunie 2010, cheltuielile de evaluare active, parţial cele de arhivare documente, cheltuielile pentru bilanţul de mediu Ferma V., cheltuielile de procedură în ce priveşte onorariul cuvenit lichidatorului pentru o lună şi onorariul procentual de 3,5% pentru recuperarea creanţelor, taxa de 2% către UNPIR, anunţuri ziare cheltuieli utilităţi şi a fost provizionată suma de 44.679,39 lei despre care afirmă contestatorul că ar fi opţională.
În ce priveşte plăţile făcute în cursul procedurii, în sumă totală de 1.738.561 lei, judecătorul-sindic a constatat că acestea sunt justificate cu documentele depuse la dosar de lichidator (în ce priveşte anunţurile ziare organizare licitaţii, cheltuieli cu utilităţi, cheltuieli diverse şi comisioane bancare, acestea se încadrează în cheltuielile prev. de art. 121 alin. 1 pct. 1, taxe şi „orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile cu conservarea şi administrarea acestor bunuri”), drepturile salariale restante din perioada de observaţie reprezintă cheltuieli cu personalul afectat pazei Fermei V. şi contribuţii la bugetul de stat aferente salariilor, care se încadrează în categoria prev. de art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.
Cheltuielile privind evaluarea patrimoniului reprezintă cheltuieli de procedură, care se încadrează în disp. art. 121 alin. 1 pct. 1 şi sunt justificate cu documente depuse la dosar de lichidator, contestatoarea nu a contestat Raportul de evaluare şi costul acestor cheltuieli, deşi au fost prezentate creditorilor în Adunarea creditorilor din 23.07.201, cheltuielile cu arhivarea documentelor sunt justificate cu documente şi această activitate reprezintă o obligaţie legală impusă de art. 23 din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, iar comitetul creditorilor în şedinţa din 12.09.2011 a aprobat selecţia efectuată de lichidatorul judiciar, desemnând SC „P.B.” SRL ca societate specializată să efectueze aceste lucrări de arhivare, cheltuielile privind arhivarea sunt cheltuieli de procedură care se încadrează în disp. art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006; în ce priveşte cheltuielile cu întocmirea bilanţului de mediu acestea sunt justificate prin documente, au fost impuse de obligaţia de a respecta disp. OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, iar în cadrul şedinţei Adunării creditorilor din 12.09.2011 a fost aprobată selecţia efectuată de lichidatorul judiciar fiind desemnată SC „E.P.T.” SRL ca societate specializată să efectueze bilanţurile de mediu, aceste cheltuieli pentru bilanţul de mediu Ferma V. (activul pentru care contestatoarea avea garanţie) sunt cheltuieli aferente vânzării bunului şi se încadrează în cele prev. de art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006; în ce priveşte onorariul administratorului judiciar, calculul onorariului în sumă fixă de 3100 lei pentru 10 luni este corect, având în vedere că din luna mai 2010 când a fost desemnat MRL Iaşi SPRL în calitate de administrator judiciar şi până în luna februarie 2011 au trecut 10 luni calendaristice, onorariul de 3,5% din sumele încasate din recuperare creanţe se cuvine lichidatorului întrucât în cadrul Adunării creditorilor din 18.02.2011 a fost aprobat un onorariu în cuantum de 3,5% fără TVA din operaţiunile de lichidare, dacă activele sunt valorificare într-o perioadă de 6 luni, iar în cadrul operaţiunii de lichidare a patrimoniului, toate bunurile debitorului se transformă în bani, plătindu-se creditorii sociali, în cadrul noţiunii de bun fiind incluse şi creanţele care fac parte din activul circulant al societăţii; în ce priveşte plata către UNPIR a sumei de 2%, suma totală plătită de 428.591,89 lei este compusă din 2% aplicat la preţul încasat din vânzarea Fermei V. şi 2% aplicat la sumele obţinute din recuperarea creanţelor (21.390.500 + 39.094,59)/ 2% = 428.591,89 lei, astfel încât este nereală susţinerea contestatoarei că lichidatorul ar fi achitat din preţul obţinut din vânzarea Fermei V. taxa de 2% şi pentru creanţele încasate; în ce priveşte comisioanele bancare în cuantum de 209,79 lei, acestea sunt justificate de documentele depuse de lichidator şi sunt aferente operaţiunile derulare prin contul debitoarei cum rezultă din extrasele de cont depuse, în ce priveşte suma de 44.679,39 lei previzionată de lichidatorul judiciar, aceasta este în mod legal previzionată având în vedere că disp. art. 127 din Legea nr. 85/2006 sunt imperative şi nu dispozitive cum pretinde contestatoarea: „Cu ocazia distribuirilor parţiale, următoarele sume vor fi previzionate:
1. sume proporţionale datorate creditorilor ale căror creanţe sunt supuse unei condiţii suspensive care nu s-a realizat încă;
2. sume proporţionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtător şi care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;
3. sume proporţionale datorate creanţelor admise provizoriu;
4. rezervele destinate să acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.”
textul de lege fiind: „următoarele sume vor fi previzionate” şi nu „pot fi previzionate”iar în cauză mai sunt de valorificat încă 5 active ipotecate tot în favoarea contestatoarei CEC Bank – Sucursala Iaşi.
În legătură cu distribuirile făcute creditorilor: Primăria V., Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani, Primăria M.E., E.On Energie România SA, Primăria B., Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoşani şi A.N. Apele Române, acestea au fost făcute cu respectarea art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, sunt creanţe născute în cursul procedurii, înscrise în tabelul suplimentar al creanţelor publicat de lichidator în B.P.I. nr. 6757/09.06.2011, nefiind înregistrată nici o contestaţie la tabel, iar aceste creanţe pot fi plătite de lichidator în baza documentelor din care rezultă, fără a mai fi menţionate şi supuse aprobării în cadrul planului de distribuire, potrivit art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006.
Faţă de cele reţinute mai sus, având în vedere că lichidatorul judiciar a respectat disp. art. 122 alin. 11, alin. 12 , art. 121 alin. 1 şi art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006 în ce priveşte Raportul asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei SC „D.” SRL Botoşani şi Planul de distribuire a sumelor obţinute din valorificarea bunurilor debitoarei SC „D” SRL Botoşani în perioada 27.04.2010 – 27.06.2011, depuse la dosarul cauzei la data de 28.06.2011, contestaţia formulată de contestatoarea-creditoare CEC Bank SA – Sucursala Iaşi a fost respinsă ca nefondată.
Prin decizia nr.635 din 3.02.2012, Curtea de Apel Suceava – Secţia a II-a Civilă, de Administrativ şi Fiscal a admis recursul declarat de creditoarea CEC BANK SA, a modificat în totalitate sentinţa civilă nr. 680 din 13.10.2011 pronunţată de Tribunalul Botoşani, în sensul că, a admis contestaţia formulată de CEC Bank SA; a anulat raportul asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei şi a planului de distribuire şi a dispus refacerea acestora.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Suceava a reţinut că recurenta a reluat în motivarea recursului susţinerile din faţa instanţei de fond.
Astfel, în motivarea recursului ( completate ulterior f. 87-94 dosar), a arătat că, prin Raportul asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei, lichidatorul judiciar a arătat că în urma procedurii de lichidare s-au obţinut fonduri totale de 21.512.759.42 lei, astfel:
– încasări din valorificarea Fermei V., proprietatea S.C. „D.” S.R.L.: 21.390.500 lei;
– încasări recuperări creanţe: 39.094,59 lei;
– încasări din închirierea spatiilor din Botoşani: 75.315,62 iei;
– încasări caiet sarcini de la SC T.G.” SRL: 6.200 lei;
– încasări diverse: 1.645,61 lei;
– încasări dobânzi bancare :3,6 lei.
Referitor la încasarea prevăzuta la pct. 1, activul Ferma V. a arătat că aceasta constituie garanţia creditorului garantat CEC Bank S.A. – Sucursala Iaşi, aşa încât distribuirea preţului obţinut din valorificarea acestui bun trebuie să se facă în conformitate cu prevederile art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006.
Instanţa de fond nu a ţinut seama de prevederile art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006 şi a considerat în mod greşit că plăţile făcute de lichidator şi distribuirea sumelor ar fi fost legală, că lichidatorul judiciar nu a dovedit în niciun fel sumele contestate.
Având în vedere că suma de 21.390.500 lei s-a obţinut prin valorificarea imobilului asupra căruia s-a constituit garanţia CEC Bank, este clar că distribuirea acestei sume trebuie făcută în conformitate cu prevederile art. 121 din Legea nr. 85/2006, şi nu conform art. 123 pct. 2.3 din lege, aşa cum a procedat lichidatorul judiciar.
Prin urmare, în cazul de fată, din fondurile obţinute din vânzarea imobilului grevat de ipoteca în favoarea creditorului CEC Bank se pot achita, anterior achitării creanţei garantate a băncii, numai cheltuielile prevăzute la art. 121 al. 1, pct. 1 din lege, respectiv: “taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10. art. 19 alin. 12). art. 23 şi 24”.
Or, distribuirea întocmita de lichidatorul judiciar nu respecta acest text de lege.
Referitor la Raportul asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei, a arătat ca acesta este nelegal având în vedere ca lichidatorul judiciar nu a respectat prevederile art. 121 alin. 1 pct. 2 din Lg .nr. 85/2006 şi a plătit, în mod nelegal, din preţul garanţiei băncii următoarele sume:
– contribuţii bugetul de stat aferente lunilor mai 2010-iunie, 2010: 9.458 lei;
Aceste drepturi nu se încadrează în prevederile art. 121 al. 1 pct. 1 din lege, aşa încât ele nu se pot reţine din preţul garanţiei CEC. Mai mult, lichidatorul judiciar nu a justificat cu nici un document aceste sume.
În mod neîntemeiat judecătorul sindic a apreciat că drepturile salariale restante din perioada de observaţie reprezintă cheltuieli cu personalul afectat Fermei V. şi contribuţii la bugetul de stat aferente salariilor care se încadrează în categoria prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 1 din L.85/2006, întrucât creanţele salariale, indiferent de perioada in care s-au născut, şi contribuţiile la bugetul de stat aferente salariilor nu pot fi achitate din preţul garanţiei CEC Bank deoarece ele nu sunt cheltuieli de procedură, nu se încadrează în prevederilor art. 121 alin. 1 pct. 1 din L.85/2006, ci ele se pot achita conform ordinii de prioritate stabilită de art. 123 din lege vizând bunurile care nu sunt afectate de garanţii reale.
Pe de alta parte, chiar dacă aceste creanţe s-au născut în perioada de observaţie şi se achită conform art. 64 alin: 6 din Legea nr. 85/2006, acest lucru nu schimba cu nimic ordinea de prioritate stabilita de art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.
– cheltuieli evaluare active S.C. „D.” S.R.L.: 59.768 lei;
Cheltuielile aprobate de creditori, conform art. 23 din lege, pentru evaluarea realizată în procedură sunt de 57.446,06 lei cu TVA inclus, aşa încât distribuirea sumei de 59.768 lei cu titlu de cheltuieli evaluare active de către lichidator este nelegală, nefiind o suma aprobată de creditori în condiţiile Legii nr. 85/2006, ci stabilită în mod unilateral de către lichidatorul judiciar.
In mod greşit, judecătorul sindic a apreciat ca această critică privind cheltuielile cu evaluarea este nejustificată întrucât la data de 23.07.2010 a avut loc adunarea creditorilor pentru prezentarea rapoartelor de evaluare iar contestatoarea nu a contestat Raportul de evaluare şi costul acestor cheltuieli.
In primul rând, motivarea instanţei este total neîntemeiata sub aspectul că pe ordinea adunării creditorilor nu a figurat niciodată prezentarea şi aprobarea cheltuielilor de evaluare iar în al doilea rând, prezentarea rapoartelor nu a presupus şi aducerea la cunoştinţa creditorilor a costurilor ocazionate de evaluările întocmite la cererea lichidatorului.
Apoi, lichidatorul judiciar nu are dreptul să angajeze cheltuieli în procedură decât dacă există aprobarea comitetului creditorilor, in condiţiile art. 23 din Legea nr. 85/2006.
– parţial cheltuieli arhivare documente: 150.000 lei:
Distribuirea sumei susmenţionate nu se încadrează în prevederile art. 121 al. 1 pct. 1 din lege şi, prin urmare această sumă nu se poate distribui înaintea achitării creanţei creditorului garantat, care trebuie să fie achitat cu prioritate din preţul garanţiei sale, în conformitate cu art. 121 al. 1 pct. 2 din Legea 85/2006.
În plus, suma de 150.000 lei nu a fost aprobata sub nicio formă de adunarea/comitetul creditorilor debitoarei, conform art. 23 din lege, aşa încât plata acestei sume este nelegala .
Chiar daca este vorba despre o obligaţie legală, costurile acestei activităţi nu pot fi stabilite decât de creditori, conform art. 23 din lege.
– cheltuieli întocmire acte pentru bilanţ mediu Ferma V.: 10.000 lei:
Distribuirea sumei susmenţionate nu se încadrează în prevederile art. 121 al. 1, pct. 1 din lege şi, prin urmare aceasta sumă nu se poate distribui înaintea achitării creanţei creditorului garantat CEC Bank, care trebuie să fie achitată cu prioritate din preţul garanţiei sale, în conformitate cu art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006.
In plus, suma de 10.000 lei nu a fost aprobata sub nicio formă de adunarea/comitetul creditorilor debitoarei, aşa încât plata acestei sume este nelegala şi sub acest aspect.
– parţial cheltuieli procedură încasate în 05.07.2010 în cuantum de 3.000 lei; Aceasta sumă nu este explicată si nici justificată de către lichidatorul judiciar.
Prin urmare, nefiind o sumă care să se încadreze în prevederile art. 121 al. 1, pct 1 din lege (cheltuieli aferente vânzării Fermei V., cheltuieli de conservare şi administrare a acestui imobil ori remuneraţia persoanelor angajate în condiţiile legii), plata acesteia din preţul garanţiei CEC Bank este nelegală şi se impune desfiinţarea ei.
– cheltuieli procedură încasate în 23.06.2011 în cuantum de 975,285,12 lei defalcate astfel:
Onorariu administrator judiciar pentru perioada 06.05.2010 (data numirii în calitate de administrator judiciar) – 23.02.2011 (data deschiderii procedurii de faliment), în cuantum de 2.500 lei/lunar fără TVA, conform Adunării creditorilor din data de 30.06.2010 – respectiv 10 luni X 2.500 lei X 24% = 31.000 lei cu TVA inclus.
Plata onorariului administratorului judiciar se încadrează în prevederile art. 121 al. 1, pct. 1 din lege, însă acest onorariu trebuia calculate pentru 9 luni (06.05.2010-23.02.2011) şi nu pentru 10 luni, aşa cum a procedat lichidatorul judiciar.
Suma corect calculata pentru 9 luni este de 27.900 lei.
– Onorariu lichidator judiciar pentru perioada 24.02.2011 (data deschiderii procedurii de faliment) -31.05.2011, în cuantum de 2.000 lei/lunar fară TVA conform Adunării creditorilor din data de 18.02.2011 – respectiv 3 luni X 2.000 lei X 24% = 7.440 lei cu TVA inclus.
Aceasta sumă este calculată corect.
– Onorariu procentual de 3,5 % (fără TVA) din valorificare active conform Adunării creditorilor din data de 18.02.2011 – respectiv 3,5% X 21.390.500 lei X 24% = 928.347,70 lei cu TVA inclus.
Această sumă este calculată corect.
– Onorariu procentual de 3,5 % (fără TVA) din recuperări creanţe conform Adunării creditorilor din data de 18.02.2011 – respectiv 3,5% X 39.094,59 lei = 1.368,31 lei cu TVA inclus.
Această sumă este plătită în mod nelegal având în vedere că prin hotărârea adunării creditorilor din data de 18.02.2011 s-a decis un onorariu procentual din operaţiunile de lichidare, nu şi din creanţele recuperate.
Prin urmare, suma de 1.368,31 lei nu se cuvine lichidatorului judiciar iar această distribuire nelegală trebuie desfiinţată de instanţa.
In plus, chiar şi în ipoteza în care acest onorariu procentual din creanţele recuperate ar fi fost aprobat de creditori (ceea ce nu este cazul), această sumă trebuia reţinută din valoarea creanţelor recuperate, ea neputând fi distribuita din preţul garanţiei CEC Bank, deoarece se încalcă ordinea de distribuire prevăzuta de art. 121 din Legea nr. 85/2006.
In cazul de fată, suma reprezentând creanţe recuperate (39.094,59 lei) a fost cheltuită de lichidator până la momentul întocmirii raportului privind fondurile şi a planului de distribuire şi, în mod nelegal, se doreşte plata onorariului susmenţionat din preţul obţinut prin valorificarea imobilului ce constituie garanţia CEC Bank.
Prin urmare, şi sub acest aspect plata sumei de 1.368,31 lei cu TVA inclus este nelegală.
– Cheltuieli de procedură pentru perioada 06.05.2010-31.05.2011 în cuantum total de 10.129,11 lei, cu TVA inclus. Din această sumă s-a încasat în timpul procedurii de insolventă suma de 3.000 iei, rămânând de plată diferenţa de 7.129,11 lei, cu TVA inclus.
Aceasta sumă nu este explicată si nici justificată de către lichidatorul judiciar.
Prin urmare, nefiind o sumă care să se încadreze în prevederile art. 121 al. 1, pct. 1 din lege (cheltuieli aferente vânzării Fermei V. cheltuieli de conservare şi administrare a acestui imobil ori remuneraţia persoanelor angajate in condiţiile legii), plata acesteia din preţul garanţiei CEC Bank este nelegală si se impune desfiinţarea ei.
-UNPIR Iaşi – 2% X 21,429.594.59 lei reprezentând valorificări active si recuperări creanţe = 428.591.89 lei;
Plata acestei sume din preţul garanţiei CEC Bank este nelegală deoarece lichidatorul achită din preţul imobilului şi taxa UNPIR aferenta sumei de 39.094.59 lei, reprezentând creanţele recuperate.
Taxa UNPIR de 2% aferentă preţului garanţiei CEC Bank este de: 2% X 21.390.500 lei = 427.810 lei.
Insă, în mod nelegal, lichidatorul judiciar retine din valoarea imobilului si taxa UNPIR aferentă creanţelor recuperate, astfel: 2% X 21.429.594.59 lei (21.390.500 lei + 39.094.59 lei)
Rezultă o diferenţa de 781,89 lei plătită în mod nelegal din preţul garanţiei. Taxa UNPIR pentru suma de 39.094.59 lei nu se poate achita din preţul garanţiei băncii, această sumă neîncluzându-se în cheltuielile prevăzute de art. 121 alin. 1 oct. 1 din lege.
Suma reprezentând creanţe recuperate (39.094,59 lei) a fost cheltuită de lichidator până la momentul întocmirii raportului privind fondurile şi a planului de distribuire şi, în mod nelegal, se doreşte plata taxei UNPIR, aferenta creanţelor recuperate, din preţul obţinut prin valorificarea imobilului ce constituie garanţia CEC Bank.
– anunţuri ziare organizare licitaţii; 4.104,30 lei; cheltuieli utilităţi servicii: 19.118,49 lei; cheltuieli diverse combustibili, materiale consumabile, cheltuieli poştale, furnizori) = 12.900.33 lei: comisioane bancare = 209. 79 lei.
Aceste sume nu sunt explicate şi nici justificate de către lichidatorul judiciar, neputând cunoaşte dacă anunţurile privesc vânzarea Fermei V. sau nu.
Deşi a solicitat dovedirea acestor sume cu documente justificative, instanţa nu s-a pronunţat decât cu privire la comisioanele bancare de 209,79 lei pe care le considera justificate de extrasele de cont depuse de lichidator.
Judecătorul sindic nu a analizat cheltuielile reprezentând utilităţi servicii, diverse, anunţuri şi deci nu s-a pronunţat asupra legalităţii acestora.
Referitor la Planul de distribuire, a arătat că ca acesta este nelegal având în vedere că lichidatorul judiciar nu a respectat prevederile art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006 si a distribuit, în mod greşit, din preţul garanţiei Băncii următoarele sume:
– Creanţe art. 123 pct. 2 : 69.473 lei – drepturi salariale neachitate născute după deschiderea procedurii (01.05.2010-30.05.2011);
– Creanţe art. 123 pct. 3: 196.382 lei – Primăria V.; 107.533 lei – DGFP Botoşani; 36.291,63 lei -Primăria B.; 2.304 lei – Primăria M.E.; 270.019,04 lei – E-On Energie România SA; 2.787,50 lei – Primăria B.; 723 lei – ITM Botoşani; 28.23 lei – AN Apele Romane.
Total: 616.068.40 lei.
– 44.679, 39 lei – provizion pentru cheltuieli ulterioare.
Aceasta distribuire încalcă prevederile art. 121 din Legea nr. 85/2006 care reglementează în mod imperativ ordinea de distribuire în cazul vânzării bunurilor din averea debitorului, grevate în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel.
Distribuirea preţului obţinut din valorificarea Fermei V., grevată de ipoteca în favoarea CEC Bank, trebuie sa respecte acest text de lege.
A subliniat recurenta ca niciuna dintre creanţele prevăzute la pct 2. 3 din Planul de distribuire nu se încadrează în prevederile art. 121 al. 1, pct. 1 din lege, respectiv: “taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 şi 24”, deci nu se respectă ordinea de distribuire prevăzută de acest text de lege.
În mod total greşit, judecătorul sindic a apreciat că aceste sume au fost făcute cu respectarea art. 123 pct.3 din Legea nr. 85/2006, sunt creanţe născute in timpul procedurii şi înscrise în tabelul suplimentar si că aceste creanţe pot fi plătite de lichidator in baza documentelor din care rezultă, fără a mai fi menţionate şi supuse aprobării in cadrul planului de distribuire, conform art. 64 alin. alin.5 din legea nr. 85/2006.
Prin urmare, în primul rând, judecătorul sindic greşeşte întrucât admite o distribuire conform art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, în condiţiile în care se distribuie preţul unui imobil afectat ipotecii în favoarea CEC Bank iar in acest caz ordinea de distribuire este cea prevăzuta de art. 121 din Legea nr. 85/2006.
Faptul ca s-ar aplica prevederile art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 nu justifică nerespectarea ordinii de preferinţa prevăzuta de art. 121 din Legea nr. 85/2006.
Art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 prevede doar că pentru aceste sume nu este necesară înscrierea la masa credală, deci în tabelul de creanţe, şi nu prevede ca aceste creanţe nu se menţionează în planul de distribuire.
Nici suma de 44.679,39 lei, previzionată pentru acoperirea cheltuielilor viitoare, necesare procedurii, nu poate fi distribuita din preţul bunului grevat de ipoteca CEC Bank.
In ordinea de distribuire de la art. 121 din lege, nu s-a prevăzut distribuirea cu prioritate a unei asemenea sume. Aceasta sumă previzionata nu se include in plăţile indicate de pct. 1 – art. 121 din lege:
Prin memoriul de recurs, creditoarea a solicitat şi suspendarea executării sentinţei, in conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. 5 lit. d) din Legea nr. 85/2005, întrucât distribuirea sumelor efectuată de către lichidatorul judiciar este nelegală, afectându-i în mod direct, având în vedere că din preţul garanţiei CEC Bank se fac plaţi care nu sunt prevăzute de art. 121 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, însă la termenul de judecată din data de 27 ianuarie 2012, recurenta a arătat că înţelege să renunţe la această cerere de suspendare, întrucât lichidatorul judiciar a făcut aplicarea art. 12 din Legea 85/2006, făcând deci distribuirea sumelor în baza Planului de distribuire contestat., instanţa în baza art. 246 cod pr. civilă, luând act de renunţarea la acest capăt de cerere.
Analizând recursul prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a motivelor de recurs invocate, Curtea a reţinut următoarele:
Prin raportul întocmit la 27.06.2011(f. 17-20 dosar fond) de lichidatorul judiciar al debitoarei SC „D.” SRL – M.R.L. IAŞI SPRL, înregistrat sub nr. 10057, s-a prezentat, în conformitate cu disp. art. 122 din Legea nr. 85/2006, situaţia fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei, iar prin planul de distribuire înregistrat sub nr. 10.058/27.06.2011 ( f. 21-22 dosar fond) s-a efectuat distribuirea acestor sume.
Atât raportul întocmit în conformitate cu disp.art. 122 din Legea nr. 85/2006, cât şi planul de distribuire au fost contestate de creditoarea CEC Bank SA, criticile aduse de aceasta fiind prezentate în cele de preced din cuprinsul prezentei hotărâri şi care vizează, în esenţă, distribuirea de fonduri obţinute din valorificarea unui bun ipotecat în favoarea acesteia cu încălcarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, aşa cum rezultă din raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare, din vânzarea la licitaţie a activului Ferma V. s-a obţinut suma de 21.390.500 lei, fără TVA, iar din recuperări de creanţe s-a obţinut suma de 39.094,59 lei, venituri din chirii 75.315,62 lei, încasări caiet sarcini -6.200 lei, încasări diverse-1645,61 lei şi 3,6 lei dobânzi bancare.
În primul rând se impune a se preciza că pentru sumele obţinute din vânzarea activului Ferma V., cu ocazia distribuirii se vor aplica disp. art. 121 din Legea nr.85/2006, ce sunt exclusiv aplicabile fondurilor obţinute din vânzarea bunurilor grevate cu garanţii reale, acest text având caracterul normei speciale faţă de prevederile art.123 din aceeaşi lege, ce reprezintă norma generală în caz de distribuire.
Prin urmare, după acoperirea cheltuielilor de procedură, prin acestea înţelegându-se cheltuieli ocazionate de îndeplinirea întregii proceduri a insolvenţei, se va achita creanţa al cărei titular este beneficiarul garanţiei, în speţă creanţa creditoarei contestatoare CEC Bank SA.
În speţa dedusă judecăţii, creditoarea CEC Bank SA critică o serie de cheltuieli din cele incluse în această categorie. Astfel, se critică faptul că cheltuielile de evaluare ale activelor sunt peste limita celor aprobate de creditori, cheltuielile întocmire acte pentru bilanţul mediu Ferma V. în cuantum de 10.000 lei, parţial cheltuieli arhivare documente, dar şi o parte din cheltuielile de procedură nu sunt aprobate de creditori, iar onorariul lichidatorului judiciar este calculat pentru o perioada de 10 luni, deşi perioada scursă era de 9 luni.
Curtea reţine că, în conformitate cu disp.art.23 din Legea 85/2006 lichidatorul va putea desemna persoane de specialitate în vederea înfăptuirii atribuţiilor sale, numirea şi nivelul remuneraţiilor acestor persoane fiind supuse aprobării comitetului creditorilor în cazul în care acestea vor fi achitate din averea debitoarei. Reiese aşadar din cuprinsul acestor dispoziţii că nu pot fi distribuite sume unor persoane de specialitate, desemnate să ajute pe lichidator la întocmirea unor operaţiuni de lichidare, câtă vreme numirea şi nivelul remuneraţiei lor nu a fost aprobat de comitetul creditorilor, atunci când aceste sume se plătesc din averea debitorului.
Este de netăgăduit că prin cheltuielile de procedură legiuitorul înţelege cheltuielile ocazionate de derularea întregii proceduri a insolvenţei, având în vedere trimiterea pe care art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 o face la prevederile art. 10, art. 19 alin. 2, art. 23 şi 24, dar şi lămurirea pe care o dă art. 4 alin. 1 şi 9 din lege. Însă, pentru a putea fi distribuite în conformitate cu disp. art. 121 alin. 1 din Legea 85/2006, este necesar ca aceste cheltuieli să fie aprobate, în conformitate cu disp. art. 23, de către comitetul creditorilor, pentru că, în lipsa acestei aprobări, sumele aferente acestor cheltuieli urmează a se distribui creditorilor.
Privitor la cheltuielile de arhivare a documentelor debitoarei pe care creditoarea CEC Bank SA le contestă ca făcând parte din categoria cheltuielilor de procedură, Curtea a reţinut că păstrarea şi conservarea arhivei constituie o obligaţie a lichidatorului, care se impune cu prioritate în procedură având în vedere că nerespectarea acesteia atrage sancţiuni legale pentru acesta, iar efectuarea cu întârziere a acestor operaţiuni poate duce la păstrarea în condiţii improprii a acesteia şi la deteriorarea acesteia în mod iremediabil. Însă, pentru a putea fi imputată asupra sumelor obţinute din valorificarea activelor grevate se impune ca sumele necesare pentru efectuarea tuturor operaţiunilor de arhivare să fie supuse procedurii prev. la art. 23 din Legea nr. 85/2006.
De altfel, aceeaşi împrejurare a fost reluată şi de lichidatorul judiciar prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei cu ocazia judecării recursului.
Referitor la creanţele salariale, în cazul distribuirilor efectuate în conformitate cu prevederile art.121 din Legea nr.85/2006 acestea nu pot fi acoperite, distribuirea acestora efectuându-se doar în conformitate cu prevederile art. 123 pct. 2 atunci când nu vin în concurs cu creanţe garantate. Se impune a se face observaţia că în cazul în care titularii garanţiilor sunt de acord, distribuirea creanţelor salariale se poate face cu prioritate, dar numai din raţiuni sociale, pentru că ordinea de preferinţă prevăzută de lege este numai de natura, nu şi de esenţa distribuirii. În lipsa unui atare acord, distribuirea creanţelor salariale înaintea celor garantate este lipsită de temei legal.
Aceeaşi este situaţia şi în cazul creanţelor născute în cursul procedurii, neexistând temei legal pentru distribuirea acestora înaintea creanţelor garantate întrucât, aşa cum s-a prezentat anterior, în cazul distribuirii efectuate în conformitate cu disp. art.121 din Legea nr. 85/2006, prevederile art. 123 devin inaplicabile, acestea din urmă reprezentând reglementarea generală faţă de cele dintâi, ce au caracter special, iar normele speciale derogă de la cele generale (specialia generalibus derogant).
Cu privire la suma de 44.679,39 lei previzionată de lichidatorul judiciar pentru acoperirea cheltuielilor viitoare, necesare procedurii, Curtea reţine că, în conformitate cu prevederile art.127 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, pot fi previzionate rezervele destinate să acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului. Cum în patrimoniul debitoarei SC „D.” SRL mai există şi alte active grevate în favoarea creditoarei, menţinerea de rezerve pentru cheltuielile viitoare ale procedurii în contul colector este permisă, fiind justificată de cheltuielile viitoare legate de valorificarea acestor active, cheltuieli ce vor fi aprobate în conformitate cu disp. art. 23 din Legea nr. 85/2006 şi care vor fi imputate cu prioritate cu ocazia distribuirilor viitoare faţă de prevederile art. 121 pct. 1 din lege.
Cu privire la suma de 10.000 lei reprezentând cheltuieli cu întocmirea bilanţului de mediu SC „D.” SRL, chiar dacă lichidatorul a invocat disp. art. 10 şi 94 din OUG nr. 195/2005, prin întâmpinarea depusă, Curtea a reţinut că aceste cheltuieli sunt supuse autorizării prev. de art. 23 din legea nr. 85/2006. Nu se poate contestat că, obligaţiile impuse de OUG nr. 195/2005 trebuiesc efectuate, însă, în cazul falimentului aceste cheltuieli trebuie aprobate de comitetul creditorilor întrucât textul de lege ( art. 23 din Legea 85/2006) este deplin aplicabil şi nu distinge asupra diverselor categorii de cheltuieli.
Prin urmare, atât planul de distribuire, cât şi raportul întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 122 din Legea nr.85/2006 sunt întocmite de lichidatorul judiciar cu încălcarea prevederilor art. 121 raportat la art. 23 din Legea nr. 85/2006 şi aplicarea greşită a art. 123 din aceeaşi lege.
Astfel, în cazul sumelor obţinute din vânzarea activului Ferma V., ipotecat în favoarea creditoarei CEC Bank SA ordinea de distribuire este cea prev. de art. 121 din Legea nr. 85/2006, iar în cadrul cheltuielilor de procedură se includ toate cheltuielile aferente derulării procedurii (inclusiv arhivarea documentelor debitoarei) cu condiţia ca acestea să fi fost aprobate de comitetul creditorilor.
De asemenea, prevederile art. 123 din Legea nr. 85/2006 pot fi aplicabile sumei obţinute din vânzarea activului ipotecat numai în măsura în care creanţa creditorului garantat ar fi fost complet acoperită, punându-se problema distribuirii sumelor rămase după îndestularea CEC Bank SA, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.
În raport de cele prezentate, apărările formulate de lichidatorul judiciar nu pot fi primite având în vedere caracterul imperativ al normei înscrise în art. 121 din Legea nr. 85/2006, dar şi imposibilitatea aplicării simultane atât a normei speciale cât şi a normei generale, inaplicabile în cazul sumelor obţinute din valorificarea activelor grevate.
În concluzie, faţă de cele ce preced, Curtea a apreciat că sentinţa recurată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, astfel că, în temeiul art. 312 alin 1, 2, 3 rap. la art. 304 pct. 9 Codul de procedură civilă, a admis recursul, a modificat sentinţa recurată în sensul admiterii contestaţiei formulate de creditoarea CEC Bank SA împotriva raportului asupra fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei (nr. 10057/27.06.2011) şi planul de distribuire (nr. 10.058/27.06.2011) şi anulării acestora în vederea refacerii, ocazie cu care lichidatorul judiciar urma a avea în vedere considerentele prezentei decizii referitoare la aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, lichidatorul judiciar urma a verifica dacă nu se impune întocmirea a două planuri de distribuire în care să fie cuprinse diferit sumele obţinute din valorificarea activului grevat, cu respectarea art. 121 din Legea nr. 85/2006, dar şi celelalte sume abţinute în procedură ce trebuie distribuite în raport de prevederile art. 123 , în condiţiile în care nu sunt obţinute din valorificarea de active grevate.
