între reclamanta III-LO, în calitatc de beneficiar, şi pârâta S.. în calitate de antreprenor. s-a încheiat contractul de antrepriză nr. 218 din 21 noiembrie 2005, având ca obiect „Reabilitare hală şi fundaţii utilaje”. După executarea lucrărilor, s-a încheiat procesul-verbal de recepţie preliminară din 21 iunie 2006, carc a constatat o scrie de deficienţe, pârâta S. fiind de acord cu constatările efectuate. Ulterior, la cercrea reclamantei III-LO, societatea F.C. a întocmit un raport privind existenţa acestor deficienţe, pe baza unei vizite la locul executării lucrărilor, efectuată la 10 decembric 2007, raportul fiind finalizat la 22 februarie 2008. în acest raport, consultantul a constatat şi el o scrie de deficienţe la executarea podelei, cum ar fi incluziuni de lemn putrezit sau parţial putrezit în stratul de beton al podelei, faptul că stratul de beton ccdează vizibil în zonele în care circulă încărcătoarele, fiind mai subţire decât trebuia să fie, iar crăparca sa se datorează folosirii
unghiurilor de oţel ca susţinătoare pentru beton, precum şi împrejurarea că betonul este prost finisat şi arc o structură de suprafaţă deschisă, care se prăfuieşte.
Litigiul dintre părţi priveşte această pardoseală de beton a halei aparţinând reclamantei.
Lucrările de reparaţii la pardoseală au fost efectuate, toate deficienţele constatate prin procesul-verbal de recepţic fiind remediate, astfel cum se constată şi în raportul de expertiză: „1. Nu se pot reţine deficienţe la lucrările de construcţii efectuate de SC S.l. SRL în baza contractului de antrepriză nr. 218 din 22 noiembrie 2005 şi a actelor adiţionale de la I la 8. care să nu fi fost remediate. 2. Costurile remedierilor sunt costurile înregistrate cu ocazia intervenţiei din perioada 24-31 decembrie 2007, dar nedecontate de SC
S.l. SRL. considerându-lc imputabile, în vederea stingerii divergenţelor apărute”. Expertul îşi menţine concluzia în răspunsurile la obiecţiuni: „Afirmaţia că neconformităţile apărute în perioada de garanţie au fost remediate are la bază lucrările executate în perioada 24-31 decembrie 2007. Executantul a remediat deficienţele printr-o procedură proprie, dar şi cu materiale care apar în raportul de expertiză comandat de beneficiar (HI-LO): S.D. 31 şi S.F.P. (echivalentul Pambcx Primcr CB) (…)”. Dc altfel, expertul a declarat acelaşi lucru şi în faţa Tribunalului arbitral, la termenul din 12 noiembrie 2009. Constatările expertului, în sensul că pârâta a remediat deficienţele apărute la recepţie, sunt confirmate de martorul propus de reclamantă, D.I., fost diriginte de şantier: „Ulterior remedierii deficienţelor apărute la recepţic. au apărut şi alte fisuri (…). Lucrarea s-a executat în cinci zile, perioadă în care eu am lipsit”. Acelaşi lucru îl arată şi martorul propus de pârâtă, B.P.: „Deficienţele au fost remediate de către pârâtă la 24-31 decembrie 2007”. Este adevărat că acest martor este angajatul pârâtei S., dar declaraţia sa este credibilă, deoarece se coroborează cu celelalte probe, şi anume constatările expertului şi declaraţia martorului propus de reclamantă.
Prin urmare. Tribunalul arbitral a considerat că deficienţele apărute până la 10 decembrie 2007 (când au fost constatate de expertul F.C., angajat de reclamantă) au fost remediate în perioada 24-31 decembrie 2007.
Reclamanta susţine însă că alte deficienţe au continuat să apară şi după constatările făcute de F.C. şi continuă să apară şi astăzi. Acest lucru este confirmat de martorul reclamantei, D.I.: „Ulterior remedierii deficienţelor apărute la recepţie, au apărut şi alte fisuri, care s-au transformat în crăpături, ce pot fi văzute la faţa locului”. Existenţa acestora este constatată şi de către expertul M.B., atât în raportul de expertiză, cât şi în răspunsul la obiecţiuni: „Deficienţele constatate la data expertizei, 9 martie 2009, sunt deficienţe care se manifestă în continuare şi după remedierea din 24-31 decembrie 2009. din cauza unei soluţii şi a unui flux de producţie neadecvat”. în acelaşi răspuns la obiecţiuni, expertul adaugă: „Neconformităţile constatate cu ocazia expertizei nu au legătură cu neconformităţile înregistrate cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor şi care au fost remediate
Din probele administrate în cauză Tribunalul arbitral a reţinut că. într-adevăr, la turnarea pardoselii de beton, ale cărei deficienţe au declanşat prezentul litigiu, s-a folosit o altă soluţie tehnică decât cea propusă iniţial de proiectant, şi anume: turnarea unui strat de beton de grosime redusă (7 cm), armat cu fibră de oţel dispersă. în loc de un strat de beton de 15 cm, armat cu plasă de oţel.
Schimbarea soluţiei tehnice iniţiale pentru turnarea pardoselii de beton a fost făcută fară consultarea proiectantului, dar a fost acceptată de reclamantă, „deficienţele constatate la data expertizei, 9 martie 2009, fiind deficienţe care se manifestă în continuare şi după remedierea din 24-31 decembrie 2007. din cauza unei soluţii şi unui flux de producţie neadecvat”, aşa cum atestă raportul de expertiză efectuat în casă.
în raport cu acestc probe. Tribunalul arbitral a reţinut, în fapt. că deficienţele apărute la pardoseală ulterior remedierii celor constatate iniţial, adică după 31 decembrie 2007. sunt determinate de adoptarea unei soluţii tehnice (strat de beton de numai 7 cm. armat cu fibre de oţel în dispersie) diferite de soluţia iniţială, prevăzută de proiectant (strat de beton de 15 cm. armat cu plasă sudată), care este în mod evident neadecvată fluxului tehnologic utilizat de reclamantă, deoarece stratul de beton crapă în zona circulaţiei utilajelor. dar schimbarea a fost solicitată de reclamantă, astfel cum rezultă chiar din declaraţia martorului propus de aceasta, situaţie în care cererea reclamantei de obligare a pârâtei la remedierea tuturor deficienţelor apărute ca urmare a executării necorespunzătoare a obligaţiilor născute din contractul de antrepriză a fost respinsă.
Sentinţa arbitrală nr. 300 din 11 decembrie 2009
