Contract de arendă. Expirarea duratei. Cerere de reziliere. Respingere ca rămasă fără obiect.


întrucât durata contractului a expirat şi părţile nu au mai făcut nici un demers pentru prelungire, efectele sale au încetat, astfel încât cererea de reziliere apare ca lipsită de obiect.

(Secţia comercială, sentinţa nr. 1.281/28.03.1997).

Prin acţiunea înregistrată la 3.03.1993, reclamanta S.C. “V. 6” – S.A. a chemat în judecată pe pârâta V. S., solicitând rezilierea contractului de arendă nr. 10.607 din 16.11.1990. Ulterior şi-a completat acţiunea cu cererea de obligare a pârâtei la contravaloarea arendei.

Prin sentinţa nr. 2.528/17.03.1995, Judecătoria sectorului 6 Bucureşti declină competenţa materială de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Prin sentinţa nr. 2.021/27.05.1996, Tribunalul Bucureşti – secţia comercială admite în parte acţiunea, obligând pârâta la plata sumei de 13.340.345 lei, cu titlu de contravaloare arendă, respingând capătul de cerere privind rezilierea contractului de arendă, ca fără obiect. Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a reţinut că pârâta nu a achitat arenda în sumă de 13.340.435 lei, calculată până la 30.06.1994, iar, pe de altă parte, că termenul de arendare este de 5 ani şi a expirat la 16.11.1995, capătul de cerere privind rezilierea apărând ca lipsit de obiect.

împotriva sentinţei nr.2.021/27.05.1996, pârâta a formulat apel, care a fost admis, sentinţa fiind desfiinţată şi cauza trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel reţine că prima instanţă a rezolvat în mod greşit procesul, întrucât s-a pronunţat asupra a ceea ce nu s-a cerut, peste limitele învestirii de către parte prin cerere introductivă, reclamanta nesolicitând decât rezilierea contractului de arendă, sentinţa fiind nelegală şi netemeinică, încălcându-se astfel principiul disponibilităţii, care operează în procesul civil.

în fond, după casare, părţile nu au solicitat alte probe.

Analizând actele dosarului, rezultă că între părţi s-a încheiat contractul de arendă nr. 10.607/16.11.1990, menţionându-se, la art. 2, că termenul de arendare este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, cu acordul ambelor părţi. Acest contract nu a mai fost prelungit, părţile nefăcând nici un demers în acest sens, astfel că, potrivit voinţei acestora, materializată în contract, acesta a expirat la 16.11.1995.

Aşa fiind, acţiunea formulată de reclamantă urmează a fi respinsă, cererea privind rezilierea fiind lipsită de obiect.