Contract de asigurare. Interpretarea clauzelor. Asigurări auto şi alte asigurări


Despagubirea nu poate depasi suma la care s-a facut asigurarea, nici cuantumul pagubei si nici valoarea reala a autovehiculului la data producerii riscului asigurat. Clauza privind obligatia de plata a despagubirilor integrale, conditionata de exercitarea dreptului de optiune, este lipsita de eficienta întrucât reprezinta în fapt o obligatie afectata de o conditie suspensiva pur potestativa, deoarece plata integrala a despagubirilor depinde în exclusivitate de vointa asiguratorului.

Prin sentinta nr. 468 din 27.03.2009, Tribunalul Olt – Sectia Comerciala a admis în parte actiunea formulata de reclamantul IFC si a obligat pârâta SC A.T.A SA la plata sumei de 112280 lei plus dobânda legala de la data de 24.01.2008 pâna la data platii efective, precum si la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 5792,80 lei.

A luat act de renuntarea la capatul de cerere privind daunele interese.

Pentru a hotarî astfel, Tribunalul Olt a retinut urmatoarele:

La data de 28.01.2006, s-a încheiat între parti contractul nr. 021/3174433 prin care s-a asigurat pe o perioada de 1 an autoturismul de teren Volkswagen Tuareg apartinând reclamantului, prima de fiind platita pe toata durata contractului.

La data de 27.01.2007 autoturismul asigurat a luat foc si, la plângerea pârâtei, s-au efectuat cercetari penale.

Prin Ordonanta nr. 2301/P/2007 din 24.01.2008 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Slatina s-a dispus clasarea cauzei pentru ca distrugerea a fost rezultatul unui incendiu accidental, fapta nefiind prevazuta de legea penala.

Solutia a fost mentinuta de Tribunalul Olt prin decizia nr. 205/2008 pronuntata în dosar nr. 2067/311/2008, ca urmare a respingerii recursului penal formulat de recurenta SC A.T.A SA Bucuresti prin Sucursala Slatina.

Ordonanta procurorului de clasare a dosarului privind plângerea formulata pentru distrugere a ramas definitiva ca urmare a controlului efectuat de instanta de judecata, iar alte cercetari nu mai pot fi efectuate potrivit dispozitiilor art. 278 ind. 1 pct. 11 c.p.p.

În acest context Tribunalul a stabilit ca efectuarea unei expertize pirogene în vederea stabilirii cauzei producerii incendiului, nu se impune, existând, potrivit art. 22 c.p.p., autoritate de lucru judecat a hotarârii penale în fata instantei civile cu privire la existenta faptei si modului de producere a acesteia.

Tribunalul a analizat numai cuantumul prejudiciului, incendiul fiind rezultatul unei cauze accidentale.

Cu privire la persoana ce trebuie sa suporte prejudiciul, a constatat ca aceasta este pârâta în temeiul contractului de asigurare, în cauza fiind aplicabile dispozitiile art. 969 Cod civil.

Referitor la cuantumul acestuia, a rezultat din expertiza efectuata ca dauna a fost totala si valoarea bunului distrus la momentul producerii accidentului era de 112280 lei.

A precizat ca unele componente ale autoturismului nu au fost distruse, însa, acestea urmeaza sa fie preluate de catre pârâta, deoarece reclamantului nu i-ar profita în nici un fel, iar pârâta, care are în obiectul de activitate asigurarea autoturismelor, are posibilitati reale de valorificare a acestor componente.

De aceea, Tribunalul a apreciat ca nu se justifica reducerea despagubirilor cu suma pieselor si subansamblurilor recuperabile, astfel cum s-a mentionat în raportul de expertiza.

Pe de alta parte, a apreciat ca cererea reclamantului este una rezonabila, în conditiile în care a renuntat la daunele interese, desi plata despagubirilor nu s-a efectuat imediat dupa momentul producerii incendiului, fiind nevoit sa suporte si stresul pe care îl presupune un proces penal în care s-a constatat ca nu a avut nici o vina.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel pârâta SC A.T.A SA, criticând-o ca netemeinica si nelegala.

În motivele de apel, apelanta pârâta a aratat ca instanta de fond a solutionat gresit exceptia prematuritatii actiunii, deoarece reclamanta nu a facut dovada îndeplinirii procedurii prevazute de art. 7201 Cod procedura civila în conditiile în care a înteles sa notifice sucursala Slatina si nu sediul social al societatii.

A precizat apelanta pârâta în sprijinul acestei sustineri ca directorului sucursalei i s-a conferit competenta de a reprezenta societatea în fata autoritatilor, inclusiv a instantelor judecatoresti, lucrând în numele si pentru SC ALLIANZ TIRIAC SA Bucuresti si ca, practic, directorul sucursalei are doar un mandat de reprezentare.

Apelanta pârâta a mai aratat ca instanta de fond nu a avut în vedere contractul de asigurare în care se stipuleaza ca nu sunt cuprinse în asigurare si nu se despagubesc cazurile în care persoana asigurata a favorizat producerea riscurilor asigurate sau a diminuat posibilitatea de reducere a urmarilor acestora (pct.4 lit. u) si nu a tinut cont de faptul ca tatal reclamantului a dat dovada de conduita neglijenta la momentul izbucnirii incendiului si nu a luat în timp masurile pentru limitarea întinderii pagubelor, telefonând la unitatea de pompieri pentru stingerea incendiului dupa 31 de minute.

În opinia apelantei pârâte urmarile producerii incendiului ar fi fost substantial diminuate daca tatal reclamantului ar fi telefonat imediat, întrucât echipajul de pompieri s-a deplasat la locul incendiului în circa 9 minute.

A aratat, totodata, ca instanta de fond nu a avut în vedere nici prevederile art. 27 si 46 din contractul de asigurare potrivit carora valoarea pieselor ramase neavariate se scade din cuantumul despagubirii, cu exceptia cazului când asiguratorul îsi exercita dreptul de optiune în a prelua autovehiculul.

A aratat, de asemenea, ca prima instanta a revenit nejustificat asupra probei cu expertiza pirogena încuviintata initial, desi proba era utila în solutionarea cauzei.

La data de 09.06.2009 intimatul reclamant IFC a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului.

Cu privire la neîndeplinirea prevederilor art. 7201 Cod procedura civila intimatul reclamant a aratat ca a realizat procedura concilierii prin notificarea nr. 10/2008 transmisa prin judecatoresc, sucursalei Slatina.

Referitor la fondul cauzei intimatul reclamant a mentionat ca, în cadrul procesului penal, prin hotarârile instantelor judecatoresti s-a stabilit irevocabil ca incendiul a fost generat de scurtcircuit electric, astfel încât despagubirea urmeaza a se efectua în regim de dauna totala, deoarece componentele ramase nu pot fi recuperate de asigurat si valorificate.

Cât priveste posibilitatea de reducere a daunelor prin conduita diligenta a tatalui, intimatul reclamant considera ca posibilitatea reducerii daunelor este pur teoretica si ca nu se poate stabili o culpa a tatalui sau.

Prin decizia nr. 182/01.10.2009 Curtea de Apel Craiova a respins apelul ca nefondat.

Cât priveste critica referitoare la neîndeplinirea procedurii concilierii prevazute de art. 7201 Cod procedura civila, Curtea a constat ca aceasta este neîntemeiata.

Potrivit art. 7201 alin. 1 Cod procedura civila în procesele si cererile în materie comerciala evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va încerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.

Alin. 2 al articolului mentionat prevede ca în scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin înmânarea înscrisurilor sub semnatura de primire.

În speta prin notificarea nr. 10 din 26.02.2008 ( fila 5 dosar nr. 1905/311/2008 al Judecatoriei Slatina) reclamantul a solicitat pârâtei SC A.T.A SA – Sucursala Slatina, prin intermediul Biroului Executorului Judecatoresc V.C., plata sumei prevazute în polita de asigurare nr.1554360 din 28.01.2006, precizând ca a adresat sucursalei Slatina o cerere de plata în acest sens înregistrata sub nr. 422/20.02.2008 si ca Parchetul de pe lânga Judecatoria Slatina a respins prin rezolutie plângerea societatii de asigurari formulata împotriva sa pentru distrugerea autovehiculului asigurat.

Faptul ca notificarea nu a fost adresata SC A.T.A SA Bucuresti, ci sucursalei Slatina, nu prezinta relevanta sub aspectul îndeplinirii procedurii concilierii, deoarece s-au respectat dispozitiilor art. 7201 Cod procedura civila în sensul ca înainte de formularea cererii de chemare în judecata reclamantul a convocat prin executor judecatoresc sucursala Slatina.

Sucursala Slatina este persoana juridica cu care reclamantul a încheiat polita nr.1554360 din 28.01.2006 privind asigurarea autovehiculelor pentru avarii si furt.

În conditiile în care contractul de asigurare a fost încheiat de catre sucursala, aceasta reprezinta practic societatea de asigurare, având si competenta de a plati suma asigurata la care s-a obligat prin contractul semnat de director.

De altfel, chiar apelanta precizeaza ca prin decizia de numire în functia de director, directorul sucursalei are competenta de a reprezenta societatea în fata autoritatilor, inclusiv a instantelor judecatoresti, lucrând în numele si pentru SC ALLIANZ TIRIAC SA Bucuresti( actul aditional la actul constitutiv al SC ALLIANZ TIRIAC SA – fila 14 dosar nr. 2956/104/2008 al Tribunalului Olt).

Referitor la critica vizând revenirea asupra probei cu expertiza pirogena, Curtea a apreciat ca si aceasta este neîntemeiata.

În sedinta din 20.03.2009 instanta a revenit asupra probei cu expertiza pirogena încuviintata anterior, retinând ca aceasta nu este utila cauzei.

Solutia instantei de fond privind revenirea asupra probei cu expertiza este corecta, întrucât în cadrul dosarului penal nr. 2301/P/2007 s-a efectuat expertiza în vederea stabilirii cauzelor si conditiilor care au generat producerea incendiului la autoturismul Volkswagen Tuareg cu nr. B-36-GVR si s-a concluzionat ca incendiul a fost accidental generat de scurtcircuit electric ( au aparut modificari în structura conductorilor litati, scurtcircuitati care prezinta o pregnanta absorbtie de oxigen rezultând supraîncalzirea conductorilor si incendiul).

Dosarul penal 2301/P/2007 a fost solutionat prin ordonanta din 24.01.2008 prin care s-a dispus clasarea cauzei cu motivarea ca fapta nu este prevazuta de legea penala, iar plângerea împotriva ordonantei de clasare a fost respinsa ca neîntemeiata prin rezolutia din 18.02.2008 a Prim Procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Slatina.

Solutia dispusa de parchet a fost verificata de instantele de judecata si apreciata ca temeinica si legala prin sentinta penala nr. 343/10.04.2008 a Judecatoriei Slatina, definitiva prin respingerea recursului conform deciziei nr. 205/23.05.2008 a Tribunalului Olt.

În contextul în care aspectele privind cauzele producerii incendiului au fost definitiv stabilite în cadrul dosarului penal, instanta de fond în mod corect a dat relevanta concluziilor din penal rezultate în baza probelor efectuate în dosarul penal (expertiza pirogena).

Curtea a considerat neîntemeiate si criticile ce vizeaza neluarea în considerare a cauzelor contractuale referitoare la posibilitatea de diminuare a urmarilor incidentului si la scaderea valorii pieselor ramase neavariate a autovehiculelor, care au fost analizate împreuna deoarece privesc fondul.

Astfel, Curtea a retinut:

Prin polita privind asigurarea autovehiculelor pentru avarii si furt încheiata între Ilie Cosmin Florin, în calitate de asigurat si SC A.T.A SA – Sucursala Slatina, în calitate de asigurator s-a convenit asigurarea autoturismului de teren Volkswagen Tuareg la suma de 125.274 lei.

Din clauzele contractului de asigurare rezulta ca s-a stabilit conform pct. 31 al politei ca evaluarea pagubelor si plata despagubirilor se face în baza procesului verbal de constatare întocmit de reprezentantul asiguratorului prin examinarea autovehiculului, precum si a documentatiei complete solicitate de asigurator privind cauzele si împrejurarile în care s-a produs riscul asigurat.

Rezulta, de asemenea, ca despagubirea nu poate depasi suma la care s-a facut asigurarea, nici cuantumul pagubei si nici valoarea reala a autovehiculului la data producerii riscului asigurat în conformitatea cu dispozitiile punctului 35 care defineste notiunile de ” suma la care s-a facut asigurarea, cuantumul pagubei si valoare reala a autovehiculului la data producerii riscului asigurat”.

În cuprinsul contractului s-a definit dauna totala ca fiind furtul total al autovehiculului sau avarierea acestuia astfel încât costul reparatiilor estimate pe baza de deviz antecalcul însumate cu eventualele costuri de transport ale autovehiculului si ale masurilor de limitare a pagubelor sunt egale sau depasesc suma asigurata ( pct. 53 alin ultim din contract).

Prin acelasi contract partile au stabilit ca asiguratorul scade din cuantumul despagubirii, în caz de dauna totala, contravaloarea pieselor ramase neavariate ale autovehiculului care ramâne în proprietatea asiguratului, cu exceptia situatiei când asiguratorul plateste despagubiri integrale si îsi exercita dreptul de optiune în a prelua autovehiculul.

La data de 27.01.2007 autoturismul Volkswagen Tuareg cu nr. B-36-GVR a ars, incendiul producându-se accidental de scurtcircuit electric (expertiza pirogena efectuata în cadrul dosarului penal nr. 2301/P/2007).

Valoarea autoturismului Volkswagen Tuareg cu nr. B-36-GVR la momentul producerii incendiului era de 112.280 lei, contravaloarea pieselor si subansamblelor pieselor recuperabile este de 39.298 lei, valoarea maxima de despagubire conform prevederilor contractului casco este 72.982 lei (raportul de expertiza tehnica întocmit de Deaconu Constantin, la care societatea de asigurare nu a avut obiectiuni).

Fata de cele retinute, interpretând clauzele contractului, Curtea a constatat ca valoarea despagubirilor cuvenite reclamantului intimat este de 112.280 lei, asa cum corect a stabilit instanta de fond.

Clauza privind scaderea valorii pieselor ramase neavariate în caz de dauna totala cu exceptia situatiei în care asiguratorul îsi exercita dreptul de optiune în a prelua autovehiculul este una abuziva.

Asiguratorul plateste despagubiri integrale în situatia de exceptie în care îsi exercita dreptul de optiune în a prelua autovehiculul.

Curtea a apreciat ca obligatia de plata a despagubirilor integrale, conditionata de exercitarea dreptului de optiune, reprezinta în fapt o obligatie afectata de o conditie suspensiva pur potestativa, deoarece plata integrala a despagubirilor depinde în exclusivitate de vointa asiguratorului .

Or, obligatia afectata de o conditie suspensiva pur potestativa este nula, astfel încât în interpretarea contractului de asigurare încheiat între I:F:C în calitate de asigurat si SC A.T.A. SA – Sucursala Slatina în calitate de asigurator, Curtea nu a dat eficienta clauzei aratate mai sus prevazute de pct.46 lit. b teza finala.

Cât priveste lipsa conduitei diligente a tatalui reclamantului care a anuntat unitatea de pompieri la circa 30 de minute de la izbucnirea incendiului, Curtea a constatat ca, în speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 4 lit. u din contract invocate de societatea de asigurare.

Potrivit art. 4 lit. u din contract nu sunt cuprinse în asigurare si nu se acorda despagubiri în cazul în care persoana asigurata a favorizat producerea riscurilor asigurate sau a diminuat posibilitatea de reducere a urmarilor acestora.

Contractul prevede expres cazurile în care nu se acorda despagubiri, anume favorizarea producerii riscului asigurat sau diminuarea posibilitatii de reducere a urmarilor acestuia.

Or, în cauza nu se poate sustine ca tatal reclamantului prin actiunile sau omisiunile sale a diminuat posibilitatea de reducere a urmarilor incendiului, acesta luând masurile pentru stingerea incendiului dupa ce a fost anuntat ca autoturismul parcat arde, însa, nereusind prin interventiile proprii, a solicitat interventia pompierilor.

Ca urmare, obligatia asiguratului prevazuta la pct. 26 lit. e anume aceea de a lua pe seama asiguratorului masuri pentru limitarea pagubelor în cazul producerii riscului asigurat a fost îndeplinita.

Fata de cele retinute, Curtea a constatat ca în temeiul prevederilor contractuale interpretate în contextul aratat mai sus apelanta pârâta este obligata sa plateasca intimatului reclamant despagubiri integrale reprezentând valoarea bunului la momentul producerii riscului asigurat – 112.280 lei.

Obligatia de plata a sumei asigurate incumba asiguratorului de la data constatarii si evaluarii pagubelor prin proces verbal de constatare întocmit de reprezentantul asiguratorului prin examinarea autovehiculului, precum si a documentatiei complete solicitate de asigurator privind cauzele si împrejurarile în care s-a produs riscul asigurat.

În cadrul procesului penal s-au stabilit cauzele producerii incendiului scurtcircuit accidental (23.05.2008 data pronuntarii deciziei nr. 203 a Tribunalului Olt).

De la aceasta data, la care cunostea cu certitudine cauzele si împrejurarile în care s-a produs riscul asigurat, asiguratorul avea obligatia întocmirii procesului-verbal de constatare si evaluare a pagubelor si de plata a despagubirilor.

Neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligatiei asumate prin contractul de asigurare, anume aceea de a plati suma reprezentând despagubiri în conditiile contractului, da dreptul asiguratului de a solicita daune interese constând în dobânda legala, dobânzile constituind în fapt daune interese stabilite anticipat de legiuitor.