Instanţa va respinge cererea pârâtei de constatare a nulităţii absolute a clauzelor contractuale, dacă această cerere nu s-a concretizat într-o cerere reconvenţională, ci a fost formulată ca motiv de apel.
(Secţia comercială, decizia nr. 879/14.11.1995)
Prin sentinţa civilă nr. 372/30.01.1995, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamanta Regia Autonomă I.C. împotriva pârâtei Editura A.E., obligând-o la plata sumei de 1.241.242 lei, reprezentând 50% din contravaloarea beneficiului, la 58.362 lei, penalităţi de 0,01% pe zi întârziere şi la 305.040 lei, cheltuieli de judecată.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta, criticând-o sub două aspecte: 1. Greşita obligare la plată, deoarece nu are capacitate procesuală pasivă, neavând personalitate juridică. 2. Reclamanta este absolvită de răspundere, în pofida obligaţiilor contractuale, la pierderile şi riscurile activităţilor de editare, imprimare şi difuzare a cărţilor.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, sub ambele aspecte. Astfel, se arată că pentru încheierea contractului de asociere între părţi, pârâta a prezentat avizul Ministerului Culturii, eliberat domnului E.I., în baza autorizaţiei de funcţionare nr. 32/ 24.01.1991, respectiv încheierea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, privind funcţionarea editurii.
Analizând apelul formulat şi actele depuse la dosarul cauzei, instanţa constată că, la data de 18.05.1993, reclamanta a formulat două cereri de chemare în judecată împotriva pârâtei Editura A.G.E.R.E., înregistrate sub nr. 6.295/1993 şi 6.296/1993, cereri ce au fost conexate.
In motivarea lor se arată că între părţi au existat relaţii contractuale concretizate în contractele E/11/1992 şi E/14/1992, având ca obiect realizarea în comun de editări, imprimări şi difuzarea lucrării “Teste economice” şi a lucrării “Cu faţa spre secolul 21”.
La data de 30.01.1995 reclamanta a arătat că din totalul sumelor ce fac obiectul cererii principale şi a cererii conexe s-a achitat suma de 1.800.000 lei, reprezentând contravaloarea costurilor de producţie la cele două lucrări executate, urmând ca pârâta să fie obligată la plata a 50% din beneficiu, conform art. 5 din contractul de asociere, şi la penalităţi de 0,01% pentru întârzierea plăţii facturilor.
Din contractele de asociere E/l 1/1992 şi E/14/1992 rezultă că pârâta a fost reprezentată prin directorul său E.I., fiind aplicată ştampila acestei societăţi.
Aşa cum însăşi apelanta menţionează în motivele de apel, editura a fost creată de A.G.E.R., persoană juridică în condiţiile Legii nr. 21/1924, astfel încât afirmaţia acesteia că a funcţionat numai cu caracter temporar, urmează a fi înlăturată, reţinându-se că pârâta are calitate procesuală pasivă şi este răspunzătoare, prin organele sale, de actele şi faptele juridice la care a participat.
In ceea ce priveşte cererea de a se constata nulitatea absolută a clauzelor contractuale, instanţa urmează a o respinge, având în vedere faptul că nulitatea a fost invocată fără a se concretiza într-o cerere reconvenţională, care să oblige să se analizeze clauzele contractuale sub aspectul legalităţii lor, părţile fiind libere, potrivit dispoziţiilor art. 942 Cod civil, să însereze orice fel de clauze, cu excepţia celor ce vizează ordinea publică.
Astfel, în baza art. 296 Cod proc. civilă, instanţa va respinge apelul, ca neîntemeiat.
Notă: Cu privire la Legea nr. 21/1924, a se vedea nota de la speţa nr. 40.
