Contract de închiriere. Prelungirea lui. Condiţii. Consecinţe


C. Civ.. art. 969. art. 970

Acţiunea de evacuare formulată de reclamantă este neîntemeiată.

Potrivit art. 7.1 din contract, durata de închiriere a spaţiului comercial acordat pârâtei a fost de 5 (cinci) ani, începând cu data de I aprilie 2002 până la data de 31 martie 2007, iar în conformitate cu art. 7.2, contractul se va prelungi automat pentm o perioadă de cinci ani în cazul în care niciuna dintre părţi nu trimite celeilalte părţi o notificare prin care să îi comunice intenţia de a rezilia contractul la sfârşitul perioadei iniţiale de 5 (cinci) ani. Notificarea trebuie formulată în scris şi trimisă celeilalte părţi prin scrisoare recomandată, cu cel puţin şase luni înainte de expirarea duratei de închiriere iniţiale de 5 (cinci) ani.

Analizând conţinutul notificării (scrisoare) trimise de reclamantă pârâtei, înregistrată cu nr. 148 din 23 februarie 2006. rezultă în mod expres că această corespondenţă reprezintă o „invitaţie” la încheierea unui nou contract, oferta urmând a fi trimisă de pârâtă în

termen de 15 zile de la data primirii scrisorii, ofertă care va fi urmată de negocierea noilor relaţii contractuale.

Ca răspuns la această scrisoare (notificare), pârâta trimite la data de 8 martie 2006 o scrisoarc în care comunică reclamantei intenţia de a încheia noi contracte pentru spaţiile folosite, urmând ca negocierea clauzelor să se facă în apropierea termenelor de expirare a contractelor (cu 15 zile înainte de acest termen).

Aşadar, corespondenţa depusă la dosar nu corespunde condiţiilor de reziliere prevăzute de art. 7.2 din contract, prevedere contractuală pc care o invocă reclamanta în acţiunea formulată. Partea substanţială a scrisorii (notificare) din data de 23 februarie 2006 se referă la invitaţia adresată pârâtei de încheiere de noi contracte care vor fi negociate, şi nicidecum la rezilierea contractului existent.

în acelaşi sens este şi scrisoare de răspuns din 8 martie 2006 trimisă de pârâtă reclamantei.

în acestc condiţii, nu se poate susţine că închirierea spaţiului a încctat la data de 31 martie 2007, la expirarea termenului de 5 (cinci) ani fiind aplicabilă în cauză dispoziţia cuprinsă în art. 7.2 din contract, potrivit căreia contractul se prelungeşte automat pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

în concluzie, faţă de motivele arătate mai sus. Tribunalul arbitral, în raport cu dispoziţiile art. 969, art. 970 C. civ., a dispus respingerea acţiunii de evacuare a pârâtei din spaţiul care face obiectul contractului din I aprilie 2002, completat prin actul adiţional din 20 noiembrie 2002, ca neîntemeiată.

Sentinţa arbitrală nr. 149 din 27 iunie 2007