Lucrătorii întrebuinţaţi la o lucrare dată în subantrepriză pot reclama plata lor de la beneficiar, dar numai în măsura în care acesta s-ar găsi dator către antreprenor în momentul cererii.
Beneficiarul este dator antreprenorului numai în măsura în care a confirmat situaţiile de lucrări întocmite şi, eventual a încheiat proces verbal de recepţie finală.
Prin cererea înregistrată la 4.02.1999, sub nr. 701 pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanta S.C. “S.C.” – S.R.L., a chemat în judecată pârâta S.C. “P.” – S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la plata sumei de 5.727 USD, reprezentând contravaloare lucrări construcţii.
S-a arătat că pârâta a încheiat cu o terţă societate, S.C. “P.H.” – S.R.L. – antreprenor general un contract de subantrepriză, aceasta, la rândul său, a încheiat cu reclamanta contractul de – lucrări de constructii nr. 43/ 17.02.1998.
S-a mai arătat că, în mod nejustificat, antreprenorul general a refuzat întocmirea procesului verbal de recepţie finală a lucrărilor, ceea ce a îndreptăţit pârâta să refuze achitarea în întregime a preţului lucrărilor.
Prin sentinţa nr. 6299 din 15.12.1999, pronunţată în dosarul nr. 701/1999, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâta nu a stabilit raporturi contractuale cu reclamanta şi că facturile au fost emise pe numele antreprenorului general.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
S-a arătat, în motivarea apelului, că soluţia instanţei de fond s-a întemeiat pe o eronată interpretare a probelor administrate, cu aplicarea greşită a legii şi că sumele pretinse au fost pe deplin probate.
Analizând, instanţa apreciază apelul nefondat, pentru următoarele considerente:
în fapt, S.C. “P.” – S.R.L. a încheiat contractul de antrepriză nr. 42/ 22.12.1997, cu antreprenorul general S.C. “P.H.” – S.R.L., având ca obiect executare de lucrări.
Ulterior, antreprenorul general a încheiat un contract de subantrepriză (nr. 43/17.02.1998), cu apelanta, având ca obiect dezafectări interioare şi executarea unor lucrări de construcţii.
Acţiunea directă a fost întemeiată corect pe prevederile art. 1488 C. civ., potrivit cărora:”… lucrătorii întrebuinţaţi la clădirea unui edificiu sau facerea unei alte lucrări date în apalt, pot reclama plata lor de la comitent, pe atât pe cât acesta ar datora întreprinzătorului în momentul reclamaţiei”.
însă reclamanta nu a dovedit suma pretinsă, în condiţiile art. 1169 C. civ.
Astfel, potrivit clauzelor cuprinse în contractul nr. 43/1998 şi în actele adiţionale încheiate ulterior, apelanta a primit tranşe reprezentând 30% din preţ, pentru cheltuieli iniţiale, urmând ca diferenţa de 70% să fie achitată în
tranşe parţiale, în termen de 10 zile de la definitivarea lucrării şi semnarea de către părţile contractante a procesului verbal de recepţie.
Din probele administrate nu a rezultat definitivarea lucrărilor, în condiţiile prevăzute în contract, iar apelanta nu a depus la dosarul cauzei procesul verbal de recepţie finală.
Prin urmare, apreciind legală şi temeinică sentinţa nr. 6299/15.12.1999, pronunţată în dosarul nr. 701/1999 de Tribunalul Bucureşti, Curtea va respinge, în conformitate cu art. 296 C. pr. civ., apelul, ca nefondat. (Judecator Adriana-Teodora Bucur)
(Secţia comercială, decizia nr. 1872/2000)
