Contract de transport feroviar de mărfuri. Recântărirea mijlocului de transport. Condiţii.


Având în vedere că recepţia s-a făcut pe elementele de identificare: articol, mărime, bucăţi şi preţ, susţinerea că verificarea trebuia să se facă la preluare şi prin elementul „greutate” este lipsită de relevanţă, faţă de dispoziţiile art. 29 lit. a din Regulamentul de transport, care impun recântărirea doar dacă mijlocul de transport are urme de violare.

(Secţia comercială, decizia nr. 614/18.10.1994)

Prin cererea înregistrată sub nr. 759/1992, reclamanta S.C. “R.C.” – S.A. Botoşani a chemat în judecată pârâta S.C. “C.” – S.A. Bucureşti (fosta

I.C.R.T.I.), pentru plata sumei de 125.847 Iei, contravaloare marfă refuzată la plată, cu cheltuieli de judecată.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 11.038 din 29.11.1993 a respins acţiunea, motivând că, din probele administrate, nu a rezultat că marfa lipsă, refuzată la plată, a fost sustrasă pe timpul transportului sau la recepţia din depozitul beneficiarei.

împotriva acestei sentinţe a declarat apel S.C. “R.C.” – S.A., criticile vizând modul eronat de apreciere a constatărilor făcute în depozitul beneficiarei, cu încălcarea dispoziţiilor art. 29,35,39 şi 51 din Regulamentul de transport, aprobat prin H.C.M. nr. 941/1959.

Analizând ansamblul probator al cauzei, raportat la motivele de apel, instanţa constată următoarele:

Lotul de marfă a fost expediat de reclamanta apelantă cu transcontainerul nr. 2.210, conform S.T. nr. 544.876. La primirea transportului pârâta intimată, constatând că trenul are sigiliile intacte, a preluat marfa fără obiecţiuni, cărăuşul îndeplinindu-şi întocmai obligaţiile asumate prin contractul de transport. Procedând Ia recepţia în depozit, prin desigilarea şi verificarea mărfurilor, în prezenţa unui delegat neutru, s-a constatat, aşa cum rezultă din procesul verbal preliminar din 2.11.1990, lipsa a 41 cutii confecţii.

Potrivit art. 59 din Regulamentul de transport, s-a procedat la invitarea furnizorului, prin telexul nr. 13.251, la data de 5.11.1990, şi, în prezenţa acestuia, s-a trecut la recepţia definitivă. Delegatul furnizorului recunoaşte că sigiliile transului sunt cele originale, recunoaşte lipsurile constatate, susţinând că lipsurile nu provin de la furnizor.

Faţă de cele arătate, apelul apare ca nefondat, având în vedere că recepţia s-a făcut pe elementele de identificare: articol, mărime, bucăţi şi preţ. Susţinerea apelantei că verificarea trebuia să se facă la preluare şi prin elementul „greutate”, fiind lipsită de relevanţă, faţă de dispoziţiile art. 29 lit. a din Regulamentul de transport, care impun recântărirea doar dacă mijlocul de transport poartă urme de violare.

în speţă, atât vagonul, cât şi transcontainerul, au sosit cu sigiliile intacte, delegatul furnizorului, prezent la recepţie, confirmând acest fapt.

Având în vedere că, faţă de probele administrate, apelanta nu a fost în măsură să demonstreze că marfa lipsă a fost sustrasă pe timpul transportului sau la destinaţie, în depozitul beneficiarului, apelul urmează a fi respins. Notă: în legătură cu H.C.M. nr. 941/1959, a se vedea nota de la speţa nr. 24.