în situaţia în care transportul s-a derulat în trafic internaţional, sub incidenţa Convenţiei SMGS, acţiunea împotriva căilor ferate pentru plata de despăgubiri aparţine celui păgubit, care prezintă scrisoarea de trăsură, procesul verbal comercial, documentul care confirmă valoarea mărfii pierdute, precum şi alte documente pe care se bazează reclamaţia.
Pe relaţia import comision, beneficiarul mărfii din import are obligaţia să achite integral factura emisă în vederea decontării preţului, posibilitatea de refuz fiind limitată.
(Secţia comercială, decizia nr.456/11.11.1991)
S.C. “M.” – S.A. Bucureşti a solicitat obligarea S.N.C.F.R.B. la plata sumei de 1.388,80 lei, reprezentând daune echivalente cu valoarea a 665 cartoane pate ficat care au lipsit din lotul de marfă importat din R.S.C.
Prin sentinţa civilă nr. 3.996 03.1991 a fost respinsă acţiunea, reţinându-se că reclamanta nu a dovedit că a achitat integral preţul cuprins în factura emisă de furnizorul exterp, pentru ca, subrogându-se în drepturile acestuia, să-1 poată acţiona pe cărăuş.
Reclamanta a declarat recurs, prin care a criticat sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate, constând în interpretarea greşită a concluziilor care au reieşit din actele aflate la dosar, cu privire la prejudiciul reclamat, precum şi în greşita aplicare a dispoziţiilor Convenţiei SMGS.
în sensul aceloraşi critici, recurenta a susţinut că procesul verbal comercial şi scrisoarea de trăsură constituie acte care-I legitimează pe destinatar în formularea pretenţiilor pentru plata de despăgubiri.
Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei ca legală şi temeinică, întrucât în faţa instanţei de fond nu a fost prezentată dovada existenţei prejudiciului, fiind astfel încălcate prevederile art. 112 pct.5 Cod proc. civilă.
în acelaşi sens, a susţinut că sosirea unui lot de marfă cu lipsuri nu duce, în toate cazurile, la crearea unui prejudiciu în patrimoniul beneficiarului mărfii din import, că acest prejudiciu este real numai după achitarea integrală a facturii emisă de comisionar.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor aflate la dosar, în raport de criticile formulate, se reţine că transportul s-a derulat în trafic feroviar internaţional sub incidenţa SMGS.
Potrivit acestei convenţii, dreptul la acţiune izvorând din contractul de transport aparţine predătorului sau destinatarului, care se legitimează procesual în condiţiile art.28 parg.7 şi art.29 din SMGS.
Aşadar, acţiunea împotriva căilor ferate izvorâte din contractul de transport pentru plata de despăgubiri aparţine celui păgubit, care prezintă scrisoarea de trăsură, procesul verbal comercial, documentul care confirmă valoarea mărfii pierdute, precum şi alte documente pe care se bazează reclamaţia.
De observat că acţiunea se exercită în nume propriu, prejudiciul fiind real şi cert de la data constatării lipsurilor şi spargerilor.
Raporturile juridice izvorâte din contractul de comision nu sunt de natură să ducă la concluzia că sunt necesare alte probe decât cele prevăzute de convenţia citată pentru obţinerea de despăgubiri, prin plasarea momentului naşterii dreptului la acţiune la o dată ulterioară constatării pagubei, respectiv la data plăţii facturii emisă în vederea decontării preţului mărfii.
Pe relaţia import comision, beneficiarului mărfii îi revine obligaţia să achite integral factura emisă în vederea decontării preţului, posibilitatea de refuz fiind limitată.
Prin urmare, greşit instanţa de fond a considerat că beneficiarul mărfii din import se subrogă în drepturile furnizorului extern în acţiunea pentru plata de despăgubiri, după cum greşit a considerat că nu a fost făcută dovada prejudiciului.
Din actele de constatare (aflate la dosar) rezultă că vagonul a ajuns la destinaţie cu proces verbal de constatare încheiat la Curtici, şi cu plumbii din parcurs, aşa încât concluzia care se desprinde este că nu a fost asigurată integritatea mărfii pe timpul transportului, situaţie în care răspunderea revine cărăuşului, în conformitate cu art.22 şi urm. din SMGS.Astfel fiind, prin admiterea recursului, în conformitate cu art.312 pct.2 Cod proc. civilă, sentinţa va fi modificată, în sensul dispozitivului.
Notă: Convenţia privind traficul feroviar internţional de mărfuri SMGS,
încheiată în anul 1948, la Varşovia, se aplica raporturilor dintre ţările socialiste.
