Contract internaţional de transport feroviar de mărfuri. Răspunderea cărăuşului. Furtul de marfă din vagon. întinderea răspunderii.


Din moment ce sigiliul vagonului a fost rupt în timpul transportului, cu scopul sustragerii de marfă, cărăuşul este răspunzător atât pentru marfa sustrasă, cât şi pentru cea distrusă, operând prezumţia că distrugerea s-a produs cu ocazia furtului.

(Secţia comercială, decizia nr. 546/9.12.1991)

Prin sentinţa civilă nr. 3.232 din 26.06.1991, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. “M” – S.A. Bucureşti împotriva pârâtei M.T. pentru plata sumei de 709,90 lei, daune, cu 100 lei, cheltuieli de judecată.

în motivarea sentinţei s-a arătat că reclamantei i s-a expediat, în trafic feroviar internaţional CIM, un lot de sticle cu whisky şi că, la destinaţie, s-a constatat, prin procesul verbal 609/R/7.05.1990, lipsa a 9 sticle şi spargerea a 8 sticle, pentru care răspunderea aparţine cărăuşului, întrucât vagonul a sosit cu sigiliul rupt. Apărarea pârâtei privind spargerea sticlelor din cauza ambalajului necorespunzător nu s-a reţinut, cu motivarea că dacă ambalajul ar fi fost necorespunzător ar fi trebuit făcută o menţiune în acest sens în scrisoarea de transport, menţiune ce nu s-a făcut.

împotriva sentinţei, S.N.C.F.R. a formulat recurs.

Se precizează că, în baza Hotărârii Guvernului nr.570/1991 (art.9), S.N.C.F.R. a preluat obligaţiile ce reveneau Căilor Ferate Române, stabilite prin convenţii-respectiv SMGS şi CIM.

S.N.C.F.R. a susţinut că sentinţa pronunţată, prin care a fost obligată şi la plata sticlelor sparte, este neîntemeiată, deoarece prin actul de constatare încheiat s-a arătat expres că spargerea s-a datorat furnizorului, care nu a asigurat, în interiorul cartoanelor, juguri protectoare, care să împiedice contactul direct al sticlelor între ele. Or, cărăuşul nu avea obligaţia să desigileze cartoanele şi să le verifice conţinutul. Reclamanta intimată a semnat fără obiecţiuni procesul verbal de constatare – ceea ce dovedeşte că şi-a însuşit menţiunile acestuia. Ca urmare, ar fi trebuit să acţioneze, pentru furnizorul extern, pe M.T. – S.A. Pe de altă parte, reclamanta-intimată nu a făcut dovada existenţei pagubei şi nu a făcut-o datorită faptului că s-a adresat cu reclamaţie furnizorului extern.

în consecinţă, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei, acţiunea fiind admisibilă numai în parte, pentru suma de 375,84 lei; contravaloarea lipsurilor.

Instanţa, examinând recursul, în raport de actele dosarului, constată că nu este fondat.

Vagonul în litigiu a sosit cu sigiliul rupt, ceea ce dovedeşte că a fost violat în timpul transportului, în scopul furtului de marfă.

Recurenta, dat fiind că vagonul a sosit la destinaţie violat, şi-a recunoscut răspunderea, în temeiul art. 26 CIM, pentru cele 9 sticle lipsă, dar a susţinut că nu răspunde şi pentru sticlele sparte, spargerea datorându-se ambalajului necorespunzător.

Dar, din moment ce în vagon s-a umblat la cartoane şi s-au sustras 9 sticle dintr-un carton, nu se mai poate susţine cu certitudine că spargerea a 8 sticle din alte cartoane nu s-a produs cu această ocazie. Aşa fiind, cărăuşul este răspunzător atât pentru marfa sustrasă, cât şi pentru cea distrusă, operând prezumţia că distrugerea s-a produs cu ocazia furtului.

Reţinând că sentinţa de obligare a cărăuşului la plata de despăgubiri şi pentru sticlele sparte este întemeiată, recursul urmează a fi respins.

Notă: Hotărârea Guvernului nr. 570/1991 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 235/1991 şi reorganizarea activităţii transporturilor feroviare, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 189 din 19 septembrie 1991. A fost modificată prin: 1) H.G. nr. 691/1991; 2) H.G. nr. 692/1992; 3) H.G. nr. 77/ 1992.

Cu privire la Convenţia CIM, a se vedea nota de la speţa nr. 230. în legătură cu SMGS, a se vedea nota de la speţa nr. 233.