în aplicarea pct. 2 alin. 2 din capitolul 1 al Instrucţiunilor pentru manipularea transporturilor supuse formalităţilor vamale, la preluarea transporturilor în frontieră se verifică conformitatea mărfurilor cu documentele de transport însoţitoare, executarea verificării integrale a mărfii fiind obligatorie doar în situaţiile prevăzute la pct.3 alin.5.
(Secţia comercială, decizia nr.515/27.11.1991)
Prin acţiunea introdusă la data de 26.03.1991 de S.C. “M” – S.A. Bucureşti împotriva S.N.C.F.R. s-a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 1.118,63 lei, daune şi la 107 lei, cheltuieli de judecată.
Reclamanta a susţinut că pârâta, în calitate de cărăuş în trafic internaţional, răspunde pentru dauna constatată la preluarea mărfii din vagonul cu terminaţia …307/1, expediat din Republica Ungaria, în baza constatărilor consemnate în procesul verbal comercial nr.806/7.06.1990, cu precizarea că nu au fost acceptate pretenţiile ce au făcut obiectul reclamaţiei administrative nr. 5.992/26.09.1990 şi a încercării de conciliere de la 21.01.1991.
Litigiul a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 2.739 din 7.06.1991 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, acţiunea fiind admisă, aşa cum a fost formulată, în temeiul art. 26 paragraful 7 pct. 2 din Convenţia SMGS, cu motivarea că lipsa provine din timpul transportului, întrucât din procesul verbal nr.732/1990, încheiat în staţia CF Curtici, nu rezultă vreo lipsă cantitativă, care să conducă la concluzia că minusul ar putea fi imputat furnizorului extern.
împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat recurs, pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că sentinţa este contrară probelor administrate în cauză, cu privire specială asupra procesului verbal general nr. 732/29.05.1990, încheiat în staţia CF Curtici, la cererea organelor vamale, când s-au ridicat sigiliile MAV.015516 şi 4717, în locul cărora s-a aplicat sigiliul 578.479, vagonul fiind predat cu toate sigiliile intacte, conform menţiunilor din procesul verbal comercial nr.806/7.06.1990, dresat în staţia CF Cotroceni.
Recurenta a mai invocat dispoziţiile art.l 12 pct. 5 Cod proc. civilă, care ohligă intimata să dovedească realitatea prejudiciului, cu acte din care să rezulte achitarea integrală a preţului mărfii imputate, pentru a se evita o îmbogăţire fără justă cauză, prin încasarea despăgubirii de la cărăuş, în condiţiile unei bonificări acordate de furnizorul extern, pentru marfa constatată lipsă la destinaţie.
Recursul este întemeiat, în sensul celor ce urmează:
Din examinarea actelor dosarului, în raport de motivele de recurs, se constată că unitatea de transport, deschizând vagonul în staţia de frontieră, pentru efectuarea controlului vamal şi grăniceresc, a procedat legal la întocmirea procesului verbal general nr.732/29.05.1990, contrasemnat de reprezentanţii organelor menţionate, prin care se atestă implicit integritatea sigiliilor furnizoarei şi ale staţiei de predare, împrejurare confirmată şi prin actul de constatare întocmit la destinaţie, unde vagonul a sosit cu toate sigiliile intacte (între care şi cel aplicat de staţia CF Curtici, în locul celor ridicate la una dintre uşi).
De menţionat că, în aplicarea pct. 2 alin. 2 din cap. 1 al instrucţiunilor pentru manipularea transporturilor supuse formalităţilor vamale, la preluarea transporturilor în frontieră se verifică conformitatea mărfurilor cu documentele de transport însoţitoare, executarea verificării integrale a mărfii fiind obligatorie doar în situaţiile prevăzute la pct.3 alin.5.
în condiţiile în care vagonul n-a fost violat în timpul transportului, lipsa celor 366 plicuri „Delikat” nu putea fi reţinută în sarcina cărăuşului (cartoanele desfăcute fiind aşezate în aşa fel încât n-au putut fi depistate decât la descărcarea vagonului), obligarea cărăuşului la plata daunelor apare lipsită de suport probator.
Cel de al doilea motiv de recurs este neîntemeiat, întrucât, potrivit Normelor metodologice în vigoare Ia data exigibilităţii plăţii preţului, reclamanta beneficiară nu putea refuza I.C.E. M. decontarea integrală a mărfii importate în regim de comision.
Aşa fiind, urmează ca, admiţându-se recursul, în baza art.312 pct.2 lit.a Cod proc. civilă, să se modifice sentinţa, în sensul respingerii acţiunii.
Notă: Cu privire la Convenţia SMGS, a se vedea nota de la speţa nr. 233.
