Art.55, art.78, art.79 – Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal
Conform principiilor de baza ale contractelor colective de munca, astfel de contracte constituie legea partilor, iar in continutul lor nu pot fi stabilite drepturi sub nivelul minimal prevazut de lege si de contractul colectiv încheiat la nivel superior.
Acordurile colective de încheiate pentru salariatii institutiilor publice au un regim juridic special, determinat de situatia deosebita a partilor acestor contracte. Astfel, cheltuielile necesare pentru functionarea institutiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariatilor, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
În conformitate cu dispozitiile art. 72 din Legea nr. 188/1999 „autoritatile si institutiile publice pot încheia anual, în conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, care sa cuprinda numai masuri referitoare la:
În conformitate cu dispozitiile art. 72 din Legea nr. 188/1999 „autoritatile si institutiile publice pot încheia anual, în conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, care sa cuprinda numai masuri referitoare la:
a) constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunatatirii conditiilor la locul de munca;
a) constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunatatirii conditiilor la locul de munca;
b) sanatatea si securitatea în munca;
b) sanatatea si securitatea în munca;
c) programul zilnic de lucru;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfectionarea profesionala;
d) perfectionarea profesionala;
e) alte masuri decât cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi în organele de conducere ale organizatiilor sindicale.”
e) alte masuri decât cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi în organele de conducere ale organizatiilor sindicale.”
Aceste prevederi sunt in acord cu exigentele impuse de art. 138 alin. (5) din Constitutie, care prevede ca “Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare”.
Aceste prevederi sunt in acord cu exigentele impuse de art. 138 alin. (5) din Constitutie, care prevede ca “Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare”.
Acordarea drepturilor, asa-zise speciale, în perioada 2007-2009, în suma de 113.092 lei, ce reprezinta în fapt acoperirea unei parti a cheltuielilor cu medicamente, tratamente medicale, reducerea stresului, hrana, motivarea personalului pentru asigurarea stabilitatii si confidentialitatii fata de institutie, pentru o tinuta decenta si asigurarea unei imagini corespunzatoare în raport cu publicul si institutiile cu care colaboreaza, functionarii publici si personalul contractual din Primaria Turcoaia a avut la baza acordurile si contractele colective încheiate între sindicate si autoritatea publica locala, acorduri a caror legalitate nu a fost pusa la îndoiala în conditiile în care autoritatea are sursa de finantare, respectiv suportarea platii acestora se face de la bugetul local.
Acordarea drepturilor, asa-zise speciale, în perioada 2007-2009, în suma de 113.092 lei, ce reprezinta în fapt acoperirea unei parti a cheltuielilor cu medicamente, tratamente medicale, reducerea stresului, hrana, motivarea personalului pentru asigurarea stabilitatii si confidentialitatii fata de institutie, pentru o tinuta decenta si asigurarea unei imagini corespunzatoare în raport cu publicul si institutiile cu care colaboreaza, functionarii publici si personalul contractual din Primaria Turcoaia a avut la baza acordurile si contractele colective încheiate între sindicate si autoritatea publica locala, acorduri a caror legalitate nu a fost pusa la îndoiala în conditiile în care autoritatea are sursa de finantare, respectiv suportarea platii acestora se face de la bugetul local.
Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca prevede modalitatea de anulare a unor clauze contrare dispozitiilor legal, însa în speta nu s-a solicitat anularea prevederilor în baza carora s-au acordat sumele ce se urmareste a fi recuperate.
Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca prevede modalitatea de anulare a unor clauze contrare dispozitiilor legal, însa în speta nu s-a solicitat anularea prevederilor în baza carora s-au acordat sumele ce se urmareste a fi recuperate.
În conditiile în care acordarea acestor drepturi s-a facut în baza unor acorduri colective, în vigoare la acel moment, masura de recuperare a sumelor acordate prin emiterea deciziilor de imputare apare ca nelegala si aceasta pentru ca sumele acordate nu se refera la drepturile salariale stabilite prin lege si a caror limite precise nu pot constitui obiect al negocierii.
În conditiile în care acordarea acestor drepturi s-a facut în baza unor acorduri colective, în vigoare la acel moment, masura de recuperare a sumelor acordate prin emiterea deciziilor de imputare apare ca nelegala si aceasta pentru ca sumele acordate nu se refera la drepturile salariale stabilite prin lege si a caror limite precise nu pot constitui obiect al negocierii.
Prin cererea înregistrata sub nr.2380/88/5.10.2009 pe rolul Tribunalului Tulcea, Primaria Comunei Turcoaia, prin Primar, a solicitat anularea Încheierii nr.VI 33/7.09.2009 si admiterea contestatiei împotriva Deciziei nr.11/2006, emisa de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Tulcea cu privire la pct.1, 2, 7, 9 si 10.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca s-au contestat pct.1 si 2 din Decizia nr.11/2009, prin care era obligata sa stabileasca întinderea prejudiciului creat prin plata unor drepturi speciale fara temei legal, întrucât sumele de bani au fost încasate în temeiul unui contract încheiat, legal si valabil pâna la data expirarii lui, un contract cu putere de lege între parti si opozabil partilor pentru ca acordul colectiv de munca pe anii 2007, 2008 – 2009 nu a fost afectat de vreo clauza de desfiintare, iar prin H.C.L. nr.10/27.02.2008, H.C.L. nr.17/19.12.2008, H.C.L. nr. 20/10.04.2009 si H.C.L. nr.24/30.04.2009 au fost aprobate cheltuielile necesare platii drepturilor speciale, ce nu au fost incluse în bugetul de venituri si cheltuieli al comunei Turcoaia, conditii în care executarea lor a capatat un caracter normativ obligatoriu, Legea nr.130/1996 neinterzicând în niciun mod acordarea în concret de drepturi speciale prin dispozitii legale de competenta Consiliului Local.
A mai precizat ca si în privinta acordarii tichetelor cadou cadrelor didactice auditorul public extern nu are în vedere dispozitiile art.36 alin. 6 pct.19 din Legea nr.215/2001 ce prevede ca una din atributiile consiliului local este aceea de a hotarî acordarea unor sporuri si altor facilitati personalului sanitar si didactic, precum si de a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educatia, iar nearmonizarea prevederilor legale relativ la modalitatile de acordare a unor drepturi conduce la interpretari diferite în aplicarea lor, desi platile si activitatile financiare ale institutiilor de învatamânt se realizeaza prin unitatile administrativ-teritoriale, bugetul acestor institutii este inclus în bugetul unitatilor administrativ-teritoriale si se deruleaza prin contabilitatea locala.
Reclamanta a subliniat, în continuare, ca în cursul anului 2008 s-au primit în baza H.G. nr.364/26.03.2008 si H.G. nr.1155/24.09.2008 sumele de 100.000 lei si 400.000 lei pentru finantarea unor cheltuieli curente si de capital ale autoritatii locale, ce au fost prevazute în bugetele rectificate, aprobate prin Hotarârea Consiliului Local nr.58/22.05.2008 si nr.49/17.11.2009 si în raport de care s-a angajat realizarea unor actiuni si obiective de investitii aflate în derulare, însa excedentul bugetar înregistrat nu s-a datorat exclusiv acestor sume ci si bunei activitati de colectare a veniturilor, dupa cum rezulta si din raportul privind executia bugetara pentru anul 2008, iar restituirea sumei în aplicarea O.U.G. nr.223/30.12.2008 are un vadit caracter obstructionist si partinic, în conditiile în care sunt în derulare mai multe obiective de investitii, cum ar fi Programul de dezvoltare a Infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, retea de canalizare si statie de epurare, Amenajare piata comunala s.a.
S-a sustinut ca angajarea unor cheltuieli pentru întocmirea documentatiei în vederea realizarii unui proiect intercomunitar în comuna Greci si Turcoaia a fost cuprinsa în Programul de achizitii publice si platile au fost efectuate având la baza documente care sa justifice ca serviciile au fost prestate, cererea de finantare, cu toata documentatia aferenta fiind depusa la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala – Tulcea.
Pârâta Curtea de Conturi a României a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii.
Prin sentinta civila nr.2507 din 16 decembrie 2009, Tribunalul Tulcea a admis în parte cererea reclamantei, a anulat în parte Încheierea nr.VI 33/07.09.2009 a Curtii de Conturi a României numai în ceea ce priveste pct.1, 2 si 4 si Decizia nr.11/25.05.2009 a Curtii de Conturi a României – Camera de Conturi Tulcea numai în ceea ce priveste pct.1, 2, 7 si 10, în parte.
A mentinut Încheierea nr.VI 33/07.09.2009 a Curtii de Conturi a României pentru pct.3 si decizia nr.11/25.05.2009 a Curtii de Conturi a României – Camera de Conturi Tulcea pentru pct.9.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, tribunalul a retinut ca în urma unui control la Primaria Comunei Turcoaia – judet Tulcea, s-a întocmit procesul-verbal de constatare din 27 aprilie 2009, în care, la pct.1, s-a consemnat ca în perioada 2007–ianuarie 2009, entitatea verificata a efectuat plati catre functionarii publici si personalul contractual, de la titlul II „Bunuri si servicii”, art.20.14 „protectia muncii”, în suma totala estimata de 113.092 lei reprezentând „drepturi speciale” acordate salariatilor, în baza Acordului colectiv/Contractului colectiv de munca încheiat pentru anul 2007 având nr.149/26.01.2007, ce a fost depus în vederea înregistrarii la D.M.S.S.F. Tulcea, sub nr.4515 din 13.03.2007 (anexa nr.1), pentru anul 2008 în baza Acordului colectiv de munca nr.1148/04.07.2008 si a Contractului colectiv de munca nr.1147/04.07.2008, înregistrat la D.M.S.S.F. Tulcea sub nr.19673/16.09.2008 (anexa nr.2 si 3).
S-a stabilit ca acordurile colective precum si contractele colective de munca încheiate între Primaria Turcoaia si Sindicatul Salariatilor din Administratia Publica Locala, pentru perioada 2007–2009, contin prevederi care nu au baza legala în ceea ce priveste acordarea de sume ca „drepturi speciale”, acestea neputând face obiectul contractelor/acordurilor colective de munca încheiate la nivelul institutiilor publice, ca sumele respective au fost achitate de la titlul II „Bunuri si servicii” si nu de la titlul I „cheltuieli de personal”, institutia neavând prevederi bugetare în acest sens, dar si ca în negocierea si încheierea contractului colectiv de munca, conducerea Primariei Turcoaia si salariatii acesteia nu puteau depasi cadrul legal reglementat de art.1 alin.1, art.8 alin.1, art.12 alin.1, art.24 alin.1 din Legea nr.130/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în acelasi sens fiind si adresa nr.1107 din 23.01.2008 emisa de D.M.P.S. si adresa nr.420965 din 13.02.2008 emisa de A.N.F.P.
La pct.2 din procesul verbal de control, s-a mentionat ca unitatea verificata, în perioada decembrie 2007 – aprilie 2009 a efectuat plati pentru acordarea de tichete cadou salariatilor, în suma totala de 177.250 lei, din care pentru personalul din învatamânt suma de 108.650 lei, sumele fiind prevazute si executate în cadrul bugetului aprobat pe anul 2008, la titlul II „bunuri si servicii”, art.20.27 „tichete cadou”, respectiv art.20.30.30 „alte cheltuieli cu bunuri si servicii, dar si ca pentru personalul angajat în activitatea de învatamânt, ordonatorul de credite, respectiv primarul comunei, nu are calitatea de angajator, relatiile între personalul din învatamânt care îsi desfasoara activitatea la scolile din comuna Turcoaia si primar nu sunt relatii de tip angajat si angajator, nu exista contract individual de munca încheiat între cadrele didactice si Primaria comunei Turcoaia, contractele individuale de munca ale personalului din învatamânt fiind încheiate între acestia si Inspectoratul Scolar al Judetului Tulcea, reprezentat de directorul scolii, asa încât nu sunt incidente prevederile art.1 din Legea nr.193/2006 si pct.2.3 alin.2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.193/2006.
Organul de control a mai constatat, la pct.5 din procesul-verbal, ca în anul 2008, Primaria Turcoaia a primit sume defalcate din T.V.A. pentru echilibrarea bugetelor locale în valoare totala de 500.000 lei prin alocarea carora bugetul local a fost rectificat, prin H.C.L. nr.58/22.05.2008 si H.C.L. nr.49 din 17.11.2008, însa sumele ramase neutilizate nu au fost restituite la bugetul statului, conform art.4 din O.U.G. nr.223/2008, considerându-se ca au fost utilizate, desi institutia a înregistrat în contul de executie la 31.12.2008 un excedent în suma de 1.060.410 lei, ce este mai mare decât suma primita de 500.000 lei.
La punctul 6 din actul de control, s-a stabilit ca Primaria Turcoaia, prin solicitantul Asociatia pentru Dezvoltare Zonala în Dobrogea de Nord, are în derulare pregatirea documentatiei pentru „Proiectul intercomunitar în comunele Greci si Turcoaia, prin care sunt vizate spre realizare urmatoarele obiective de investitii: reabilitare drumuri vicinale, comuna Turcoaia, înfiintare distributie naturale, comuna Turcoaia, extinderea sistemului public de alimentare cu apa, comuna Turcoaia, reabilitate si modernizare camin cultural, iar din verificarea efectuata a rezultat ca, în anul 2008 s-au efectuat plati în suma de 114.824 lei, pentru servicii de consultanta, fara a avea la baza documente care sa justifice ca serviciile au fost prestate, procedându-se si la fragmentarea serviciilor pentru a se folosi metoda de atribuire prin încredintare directa.
Prin Decizia nr.11/2009 a Curtii de Conturi a României – Camera de Conturi Tulcea, s-au dispus, printre altele, si urmatoarele masuri: stabilirea întinderii prejudiciului creat prin plata unor drepturi speciale fara ca acestea sa fie prevazute de legislatia în vigoare si dispunerea masurilor cuvenite pentru recuperarea acestuia; stabilirea întinderii prejudiciului creat prin acordarea de tichete cadou persoanelor pentru care nu aveau calitatea de angajator si dispunerea masurilor cuvenite pentru recuperarea acestuia; înlaturarea neregulilor cu caracter financiar si fiscal constatate, prin regularizarea cu bugetul de stat a sumei ramase neutilizate din sumele defalcate din T.V.A. pentru echilibrarea bugetelor locale; în mod corespunzator, fondul de rulment al institutiei va fi diminuat cu suma ramasa neutilizata; calcularea, înregistrarea si plata majorarilor de întârziere datorate pentru perioada 8 ianuarie 2009 si pâna la data regularizarii sumei ramase neutilizate din sumele defalcate din T.V.A. pentru echilibrarea bugetelor locale; stabilirea întinderii prejudiciului creat prin plata, de la titlul de cheltuieli „cheltuieli de capital” a contravalorii unor lucrari de consultanta pentru finantare pentru care nu au putut fi prezentate documente justificative care sa dovedeasca faptul ca au fost executate si care nu putea fi platite de la acest titlu, si dispunerea masurilor cuvenite pentru recuperarea acestuia.
In solutionarea contestatiei promovata de Primarul Comunei Turcoaia, judet Tulcea, Curtea de Conturi a României a emis Incheierea nr.VI 33/7.09.2009 prin care a dispus respingerea acesteia, reluându-se argumentele cuprinse în actele de control întocmite anterior.
1. Conform înscrisurilor anexate, în anii 2007, 2008 si ianuarie 2009, functionarii publici si personalul contractual din cadrul Primariei Turcoaia au beneficiat de drepturi speciale potrivit art.34 alin.5 si 6 din acordul/contractul colectiv de munca nr.149/6.03.2007 si nr.1148 din 4.07.2008 ambele înregistrate la D.M.P.S. Tulcea sub nr.4515/13.03.2007 si nr.19673 din 16.09.2008, care stipuleaza ca pentru mentinerea sanatatii si securitatii muncii si asigurarea protectiei personalului, functionarii publici si personalul contractual beneficiaza de drepturi speciale pentru refacerea capacitatii de munca în cuantum de 200 lei RON lunar, care se vor suporta de la capitolele „cheltuieli” din titlul „bunuri si servicii”, alin.20.14 „protectia muncii”, drepturi speciale ce reprezinta acoperirea unei parti a cheltuielilor cu medicamente, tratamente medicale, reducerea stresului, hrana, motivarea personalului pentru asigurarea stabilitatii si confidentialitatii fata de institutie, iar pentru o tinuta decenta si asigurarea unei imagini corespunzatoare în raport cu publicul si institutiile cu care colaboreaza, functionarii publici si personalul contractual din Primaria Turcoaia, vor beneficia de sume pentru achizitionarea tinutei (vestimentatiei) în valoare de 500 lei RON fiecare, pe semestru, conform cerintelor impuse de codul de conduita al functionarului public si al personalului contractual.
Pe lânga faptul ca acordurile/contractele colective de munca, ce cuprind si clauza aratata, au fost semnate de ambele parti, în bugetul local pentru anii mentionati au fost incluse si aceste drepturi speciale si achitate categoriilor reglementate.
În continuare, este de subliniat ca art.1 alin.1 din Legea nr.130/1996 prevede ca un contract colectiv de munca este conventia încheiata între patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori în alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si orice alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca, iar clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai în limitele si conditiile prevazute de prezenta lege.
De asemenea, conform art.12 alin.1 din acelasi act normativ, contractele colective de munca se pot încheia si pentru salariatii institutiilor bugetare, însa prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale, aceleasi dispozitii fiind cuprinse si în art.3 alin.2 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007 – 2010.
Interpretând per a contrario dispozitiile legale mentionate, rezulta ca prin contractele/acordurile colective de munca pot fi negociate, clauze referitoare la drepturile a caror acordare si al caror cuantum nu sunt stabilite prin dispozitii legale.
Pe de alta parte, folosind acelasi principiu în interpretarea prevederilor art.3 alin.3 din contractul colectiv de munca unic la nivel national, precum si ale art.81 alin.2 din Legea nr.130/1996, potrivit cu care contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior, se impune concluzia ca se pot negocia clauze care sa acorde salariatilor mai mult decât s-a prevazut în contractul colectiv de munca încheiat la nivel superior.
În acest sens sunt si prevederile art.238 alin. 3 din Codul Muncii, cu care se completeaza Legea nr.188/1999, care statueaza ca, la încheierea contractului colectiv de munca, dispozitiile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal.
Un argument în plus îl constituie si dispozitiile art.72 din Legea nr.188/1999 potrivit cu care autoritatile si institutiile publice pot încheia anual, în conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici care sa cuprinda numai masuri referitoare la constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunatatirii conditiilor la locul de munca, sanatatea si securitatea în munca, de unde rezulta ca autoritatile locale sunt autorizate sa dispuna de sumele alocate pentru îmbunatatirea conditiilor la locul de munca, precum si cele pentru sanatate si securitatea muncii.
Or, prevederile art.32 alin. 5 din acordul colectiv de munca se circumscriu notiunii de „îmbunatatire a conditiilor la locul de munca”, partile angajate în negociere cazând de acord cu privire la faptul ca suplimentarile în discutie sunt necesare dezvoltarii conditiilor de munca.
Nu trebuie omise în acest context nici dispozitiile Conventiei OIM nr.154/1981 privind promovarea negocierii colective care, prin art.5, impune ca negocierea colectiva sa fie posibila pentru toti cei vizati prin conventie (art.1), iar negocierea ca poate asupra fixarii conditiilor de munca si angajarii, si/sau reglementarii relatiilor între cei ce angajeaza sau organizatiile lor si una sau mai multe organizatii ale lucratorilor.
Prin urmare, o restrângere de orice natura cu privire la drepturile care pot fi negociate contravine dispozitiilor O.I.M.
Mai mult, obligatiile decurgând din contractul colectiv de munca nu puteau fi încalcate întrucât acesta a fost înregistrat si prin acest fapt a devenit opozabil si în acelasi timp, obligatoriu pentru partile contractului, potrivit art.243 din Codul Muncii si art.30 alin.1 din Legea nr.130/1996, iar obligativitatea respectarii contractului colectiv de munca deriva si din prevederile Conventiei OIM nr.131/1970, dupa cum s-a aratat, pe lânga faptul ca alin.2 al ambelor articole prevede atragerea raspunderii partilor care se fac vinovate de neîndeplinirea obligatiilor avansate prin contractul colectiv de munca.
Este de relevat si ca DMPS Tulcea a înregistrat contractul acordul colectiv de munca, fara obiectiuni, acesta exercitându-si contractul de legalitate.
Potrivit art.8 din Legea nr.130/1996, clauzele din contractele colective se stabilesc în limitele si în conditiile prevazute de lege, iar clauzele negociate cu încalcarea dispozitiilor legale sunt lovite de nulitate absoluta (art.24 alin.1), nulitate care se constata de instanta competenta, la cererea partii interesate (art.24 alin.2 din Legea nr.130/1996).
Se prevede, de asemenea, faptul ca, la momentul înregistrarii, directiile generale teritoriale de munca si protectie sociala vor verifica daca acestea contin clauze negociate cu nerespectarea dispozitiilor art.8, exercitând în acest mod controlul de legalitate si daca constata negocierea unor clauze cu încalcarea art.8, au obligatia de a lua masuri de intrare în legalitate, de a se înlatura din contract clauzele contrare legii (art.27 alin. 2 coroborat cu art.28).
Însa procedura descrisa nu a avut loc, ceea ce înseamna ca DMPS si-a dat avizul favorabil, moment în care contractul/acordul colectiv începe sa-si produca efectele, deoarece numai refuzul înregistrarii acestuia facea inaplicabile clauzele cuprinse în respectivul contract/acord.
Argumentele prezentate impun concluzia ca reclamantilor li se cuveneau drepturile speciale prevazute în acordurile/contractele colective de munca valabile pentru anul 2007,2008 si ianuarie 2009, art.34 alin. 5 si 6, asa încât nu se justifica demersurile întreprinse în vederea recuperarii acestora, prin emiterea dispozitiilor de imputare.
2. Probele administrate releva ca, în perioada decembrie 2007 – aprilie 2009, Primaria Turcoaia a efectuat plati pentru acordarea de tichete cadou personalului din învatamânt, în suma de 108.650 lei.
In acest context, este de relevat ca art.1 alin.1 din Legea nr.193/2006, stipuleaza ca societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale, institutiile din sectorul bugetar, unitatile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care încadreaza personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou si a tichetelor de casa.
De asemenea, în art.2.3 din H.G. nr.1317/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.193/2006 se prevede ca angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate într-o relatie de angajare, în baza unui raport de munca reglementat de Legea nr.53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de o lege speciala, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinatiile sau evenimentele care se încadreaza în cheltuielile sociale; angajatorii acorda angajatilor proprii tichete cadou, în limita sumei prevazute în bugetul de venituri si cheltuieli aprobat potrivit legii, într-o pozitie distincta de cheltuieli denumita „Tichete cadou” pentru cheltuieli sociale, în timp ce conform art.1.1 din acelasi act normativ fac parte din categoria angajatilor prevazuti la art.1 din Legea nr.193/2006, institutiile din sectorul bugetar, definite de legea privind finantele publice si finantele publice locale, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii.
In unitatile scolare din judetul Tulcea, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic si art.56 alin.1 si 2 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura învatamânt preuniversitar contractele individuale de munca ale personalului didactic de predare si instruire practica se încheie între Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea, reprezentat de directorul unitatii de învatamânt si salariat, iar pentru personalul auxiliar si personalul nedidactic, se încheie între unitatea de învatamânt cu personalitate juridica, reprezentata de director si salariat.
Chiar daca între personalul din învatamânt si Primaria Turcoaia nu exista încheiat un contract individual de munca, potrivit art.167 alin. 1 din Legea nr.84/1995, unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, ce sunt ordonatori de credite.
In consecinta, motivul pentru care Curtea de Conturi a României a constatat nelegalitatea platii este ca, desi personalul din învatamânt este angajat al unei institutii din sectorul bugetar, cu care are încheiat contractul de munca, pentru aceasta categorie nu sunt incidente disp. art.1 din Legea nr.193/2006, ce recunoaste dreptul la tichete cadou întrucât nu exista identitate între angajator si si ordonatorul de credite ce asigura plata salariului, cu alte cuvinte, angajatorul nu este si ordonator de credite.
Intr-un atare caz, devin aplicabile prevederile art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ce statueaza ca exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, în special, pe sex, rasa, culoare, limba, , opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala si sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.
In ceea ce priveste sfera de aplicare a garantiei instituite de art.14 din Conventie, ce prevaleaza în raport cu dreptul intern, conform unei jurisprudente constante, regasita si în cauza Moldovan împotriva României, CEDO a stabilit ca o diferenta de tratament are natura discriminatorie daca nu se bazeaza pe o justificare rezonabila si obiectiva, adica daca nu se urmareste un scop legitim sau daca nu exista un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul urmarit, statele dispunând de o anumita marja de apreciere pentru a determina daca si în ce masura diferentele dintre situatii analoage sunt de natura sa justifice un tratament diferit (cauzele Gaygesuz împotriva Austriei, Frette împotriva Frantei s.a.).
In speta, Legea nr.193/2006 a reglementat dreptul la tichete cadou pentru toti angajatii cu contract individual de munca ai institutiilor din sectorul bugetar, fara a institui vreo exceptie, însa reclamantii nu pot beneficia de acest drept, în raport cu salariatii din aceeasi categorie, doar pentru ca angajatorul nu asigura si plata, desi regula, în majoritatea situatiilor, este ca plata se realizeaza de catre angajator.
In opinia instantei, doar raportarea la acest criteriu, nu constituie o justificare rezonabila si obiectiva, în sensul practicii CEDO, pentru diferentierea între aceste categorii de angajati si salariatii institutiilor din sectorul bugetar, ce sunt si ordonatori de credite, neexistând un raport de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul urmarit, în conditiile în care situatiile sunt analoage, pentru ca o substituire a unitatii administrativ-teritoriale în ceea ce priveste obligatia de plata a salariului de catre angajator – institutie din sectorul bugetar nu poate fi calificata astfel.
In caz contrar, s-ar ajunge la încalcarea art.1 din Primul Protocol Aditional la conventie întrucât reclamantii dispuneau de un bun, conform practicii Curtii sau cel putin de o speranta legitima.
Mai mult, nu lipsite de relevanta în acest context sunt si prevederile art.36 alin.6 lit.b) din Legea nr.215/2001, conform cu care Consiliul Local hotaraste acordarea unor sporuri si facilitati, potrivit legii, personalului sanitar si didactic.
Chiar si numai în aplicarea acestor dispozitii, în conditiile în care s-a decis plata respectivelor tichete cadou, iar sumele au fost incluse si platite din bugetul local, nu s-a încalcat nici o dispozitie legala care sa atraga nelegalitatea achitarii sumelor.
Concluzionând, rezulta ca sumele au fost corect achitate si nu se impun masuri pentru recuperarea lor.
3. Verificarile efectuate au mai evidentiat ca, în anul 2008, în baza H.G.nr.364/26.03.2008 si H.G. nr.1155/24.09.2008, Primaria Turcoaia a primit suma de 500.000 lei pentru echilibrarea bugetului local, ceea ce a determinat rectificarea bugetului local prin H.C.L. nr.58/22.05.2008 si H.C.L. nr.49/17.11.2008.
Potrivit art.4 alin.1 din O.U.G. nr.223/2008, sumele defalcate din T.V.A. acordate în anul 2008 prin hotarâri ale Guvernului bugetelor locale pentru acoperirea unor cheltuieli curente si de capital ramase neutilizate la finele anului se restituie la bugetul de stat.
In cauza, Primaria Turcoaia nu a probat ca a folosit suma de 500.000 lei primita pentru echilibrarea bugetului local si ca aceasta nu era cuprinsa în excedentul de 1060410 lei înregistrat în contul de executie la 31.12.2008, asa încât în aplicarea prevederilor legale mentionate, se impune restituirea catre bugetul de stat, masurile dispuse de catre organul de control fiind, din acest unghi de vedere, justificate si urmeaza a fi mentinute.
4. În cursul controlului, s-a mai constatat ca institutia verificata a efectuat plati în suma de 114.824 lei, pentru servicii de consultanta, respectiv 42.412 lei achitata la 16.10.2008, catre S.C. R.C. S.R.L. Filipestii de Târg, judet Prahova, în baza contractului de servicii nr.200/4.02.2008 având ca obiect consultanta pentru obtinere finantare în vederea realizarii obiectivului de investitii „Introducere de gaze naturale în localitatea Turcoaia si Greci din judetul Tulcea, reabilitare si modernizare iluminat stradal; suma de 42.412 lei, achitata la 12.11.20008, catre aceeasi societate, în baza contractului de servicii nr.2081 din 11.11.2008 având ca obiect consultanta obiectiv de investitii reabilitare camin cultural (pregatire documentatie); suma de 30.000 lei achitata la 23.12.2008 catre S.C. P. S.R.L. Braila în baza contractului nr.2197/19.12.2008, având ca obiect executarea serviciului de consultanta pentru întocmirea proiectului Program intercomunitar comunele Greci si Turcoaia, judetul Tulcea, ce va fi depus de beneficiar pe Masura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale (Axa III – Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale), a urmatoarelor lucrari: cererea de finantare conform Ghid Solicitant Masura 322; analiza cost – beneficiu aferenta documentatiei de proiectare: Extinderea sistemului public d alimentare cu apa comuna Turcoaia, judetul Tulcea.
Înscrisurile anexate în cauza de catre reclamanta dovedesc ca s-a întocmit documentatia aferenta pentru obtinerea finantarii în vederea realizarii obiectivelor pentru care s-au efectuat cele trei plati, fiind înregistrata la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit cererea de finantare, cu documentele aferente, conditii în care nu se mai justifica sustinerea ca serviciile nu au fost prestate.
De asemenea, din moment ce obiectivele pentru care s-au încheiat contractele de consultanta financiara si mai apoi pentru studii de fezabilitate si servicii de proiectare vizeaza sectoare distincte, fiecare cu un alt specific si alte caracteristici (introducere gaze naturale, reabilitare camin cultural, extindere alimentare cu apa s.a.), cu documentatiei distincta si alte cerinte, în opinia instantei nu s-au încalcat prevederile art.19 din O.U.G. nr.34/2006, alegându-se corect procedura atribuirii directe a contractelor, nefiind în discutie servicii similare, caz în care ar fi operat interdictia, instituita prin art.23 din acelasi act normativ, de a diviza contractul de achizitie publica în mai multe contracte distincte de valoare mai mica.
Recursul reclamantei Primaria Comunei Turcoaia
Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs reclamanta Primaria Comunei Turcoaia în temeiul art.304 pct.9 Cod procedura civila, criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive:
Suma de 500.000 lei a fost acordata pentru echilibrarea bugetului si trebuia folosita pentru cheltuieli curente si de capital si prin urmare, fiind vorba de o suma de bani care nu avea o destinatie speciala, nu trebuia regularizata la finele anului cu bugetul de stat.
Atât Curtea de Conturi, cât si instanta de fond, n-au observat ca suma de 500.000 lei a fost cheltuita de catre Primaria Turcoaia si, prin urmare, nu se mai impune regularizarea acesteia, la finele anului, cu bugetul de stat.
Suma de 100.000 lei, primita prin H.G nr.364/26.03.2008, a fost cheltuita pentru achizitionarea unei suprafete de teren de 1026 mp situata în intravilanul comunei Turcoaia, in Tarla 32, parcelele cadastrale 1422 si 1423 in scopul construirii unei Sali de sport pentru Scoala cu clasele I-VIII „Dobre Vladescu” din localitate.
In acest sens, este si Hotarârea nr.55/32.10.2007 prin care se propune achizitionarea suprafetei de teren, precum si contractul de dezmembrare si vânzare-cumparare autentificat sub nr.5700/14.06.2008, prin care se cumpara acel teren.
Intre Consiliul Local al Comunei Turcoaia, in calitate de beneficiar, si SC R. SRL, executant, s-a încheiat contractul de executie lucrari nr.2223/31.12.2008 cu o valoare a acestuia de 38.316 lei. fara TVA, (45.596 cu TVA ) pentru inovarea sediului Primariei.
O alta suma de bani din cei 500.000 lei acordati de catre Guvern, au fost cheltuiti pentru amenajarea unei piete in comuna Turcoaia.
Astfel, prin H.C.L. nr.52/28.11.2008 s-a aprobat studiul de fezabilitate si devizul general estimativ aferent investitiei „Proiectare si construire piata comunala”, iar între autoritatea contractanta Consiliul Local Turcoaia si operatorul economic SC R.C. SRL s-a încheiat contractul nr.2216 din 29.12.2008 pentru „amenajare piata comunala” in valoare de 214.220 lei, si un act aditional in valoare de 37.985 lei.
Aceasta suma de aproximativ 400.000 lei a fost angajata prin contracte pâna la data de 31.12.2008, ea provenind din suma de 500.000 lei acordata prin cele doua Hotarâri de Guvern, astfel ca, din moment ce a fost utilizata pentru diferite lucrari, nu mai putea fi restituita la bugetul de stat pâna in data de 08.01.2009 asa cum prevedea O.U.G. 223/2008.
Recursul pârâtei Curtea de Conturi a României
Pârâta Curtea de Conturi a României a criticat aceeasi hotarâre, invocând art.304 alin.1 pct.9 si art.3041 Cod de procedura civila, pentru urmatoarele motive:
1. In mod gresit, instanta a admis actiunea ca fiind întemeiata, considerând în esenta ca plata sumelor corespunzatoare drepturilor speciale acordate de catre entitatea auditata, salariatilor, functionari publici si personal contractual în cuantum de 113.092 lei, s-a facut în mod legal, în baza dispozitiilor Acordului/Contractului colectiv de munca nr.149/06.03.2007, Acordului colectiv de munca nr.1148/04.07.2008 si al Contractului colectiv de munca nr.1147/04.07.2008.
Chiar daca drepturile speciale au fost acordate în baza unui contract sau a unui acord colectiv de munca, acest fapt nu este de natura a înlatura prejudiciul produs. Astfel, daca salariatilor personal contractual nu li se poate imputa faptul ca au beneficiat de drepturile speciale negociate, ordonatorul de credite nu este absolvit de raspundere, pentru simplul motiv ca el nu avea dreptul de a angaja legal si financiar Primaria Comunei Turcoaia prin contractarea si efectuarea acestor cheltuieli.
Cât priveste salariatii functionari publici, considera ca este gresita motivarea instantei conform careia daca acordul colectiv de munca a fost înregistrat la Directia de munca si protectie sociala Tulcea, aceasta institutie ar fi trebuit sa semnaleze eventualele nereguli din acorduri.
2. Lipsa de temei legal în plata „drepturi speciale” reiese si din adresa nr.1107/23.01.2008 emisa de Directia de Munca si Protectie Sociala Tulcea, ca raspuns la adresa D.C.F.U. Tulcea nr.91/21.01.2008, potrivit careia “acordarea unor drepturi speciale concretizate în sume pentru mentinerea sanatatii si pentru asigurarea unei tinute corespunzatoare nu se regaseste în legislatia privind salarizarea personalului din administratia publica locala, corespunzatoare contractelor colective de munca.” si ca „prin aceste drepturi speciale s-a depasit cadrul legal stabilit de art.12 din Legea nr.130/1996 (republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) privind încheierea contractelor colective de munca la nivelul institutiilor bugetare”.
3. Cât priveste contestarea pct.7 al Deciziei nr.11/2009 consideram ca în mod eronat a admis instanta de fond actiunea.
Astfel, în anul 2008, Primaria Comunei Turcoaia a acordat tichete cadou personalului din învatamânt, în suma totala estimata de 108.650 lei, suma fiind prevazuta în bugetul aprobat pe anul 2008 la titlul II „Bunuri si servicii” art.20.27 tichete cadou” acordate pentru cheltuieli sociale.
Ori, pentru activitatea de învatamânt, ordonatorul de credite, respectiv primarul comunei, nu este angajator, relatiile între personalul din învatamânt care îsi desfasoara activitatea la scolile din comuna Turcoaia si primar nu sunt relatii de tip angajat – angajator, nu exista contract individual de munca încheiat între cadrele didactice si Primaria Comunei Turcoaia. Contractele de munca ale cadrelor didactice sunt încheiate între acestea si Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea ca angajator în baza Statelor de functii aprobate de asemenea de Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea, asa cum rezulta si din adresa nr.1044 din 20 februarie 2009 a Inspectoratului scolar al judetului Tulcea.
Din analiza motivelor care au stat la admiterea cererii reclamantei, reiese ca instanta de judecata a avut în vedere exclusiv legislatia comunitara referitoare Ia dreptul muncii, fara a tine cont de prevederile legislatiei nationale privind finantele publice, respectiv prevederile speciale privind acordarea tichetelor cadou în anul 2008.
Astfel, în interpretarea data textelor de lege de catre instanta de judecata, reiese ca de plata tichetelor cadou ar fi beneficiat orice angajat al oricarei entitati, indiferent daca aceasta ar fi avut sau nu prevederi bugetare pentru plata acestora, pentru a nu se crea discriminari între angajatii diverselor entitati, publice sau private.
Mai mult, cadrele didactice au fost si sunt angajati ai Inspectoratului Scolar Judetean Tulcea. In aceste conditii, Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea, în calitate de angajator si în limita veniturilor proprii, nu Primaria Comunei Turcoaia, putea sa acorde angajatilor proprii tichete cadou, cu conditia de a avea prevederi bugetare în acest sens.
4. Referitor la pct.10 al Deciziei contestate, instanta de fond a admis actiunea în mod neîntemeiat, netinând seama de faptul ca din verificarea efectuata s-a constatat ca în anul 2008, Primaria Comunei Turcoaia a efectuat plati nelegale în suma de 114.824 lei, pentru servicii de consultanta de finantare.
Toate platile au fost efectuate de entitatea controlata fara a avea la baza documente care sa justifice ca serviciile au fost prestate. Pâna la data controlului cererea de finantare cu toata documentatia aferenta, nu a fost înca depusa la Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala Tulcea. Aceasta situatie s-a perpetuat pâna la examinarea contestatiei de catre Comisia de solutionare a contestatiilor din cadrul Curtii de Conturi, executarea prestatiilor fiind facuta probabil chiar înainte de pronuntarea instantei.
Contractele de consultanta au fost platite de la titlul de cheltuieli „Cheltuieli de capital” fara ca prestatiile sa reprezinte cheltuieli de capital, ele fiind cheltuieli de natura “bunurilor si serviciilor”, titlu de cheltuieli unde entitatea nu a avut prevederi bugetare cu aceasta destinatie.
Faptul ca, ulterior controlului, dar înainte de pronuntarea instantei de fond, reclamanta a receptionat, partial sau total, serviciile contractate, nu duce la stingerea prejudiciului. Astfel, nu a fost recuperat beneficiul nerealizat pe toata perioada de la data platii si pâna Ia data receptionarii serviciilor, deoarece toate platile au fost facute în avans, contrar prevederilor legale.
Concluzionând, învedereaza ca, fata de toate aceste aspecte, prin Decizia nr.11/2009 a Camerei de Conturi Tulcea au fost corect retinute faptele constatate de catre auditorii publici externi, dat fiind faptul ca actiunea a vizat recuperarea unei sume de bani care a fost platita cu încalcarea dispozitiilor legale.
In drept, a invocat dispozitiile art.304 alin.1 pct.9 si art.3041 Cod proc.civ, art.55 alin.1, art.55 alin.4 lit.a, art.78 al.2, art.79 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, art.120 din OG nr.92/2004, Legea nr.130/1996 privind Contractul Colectiv de Munca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art.1 din Legea nr.193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa.
Examinând recursurile prin prisma criticilor aduse cât si în temeiul art.3041 Codul de procedura civila Curtea retine urmatoarele:
1. Conform principiilor de baza ale contractelor colective de munca, astfel de contracte constituie legea partilor, iar in continutul lor nu pot fi stabilite drepturi sub nivelul minimal prevazut de lege si de contractul colectiv încheiat la nivel superior.
Acordurile colective de munca încheiate pentru salariatii institutiilor publice au un regim juridic special, determinat de situatia deosebita a partilor acestor contracte. Astfel, cheltuielile necesare pentru functionarea institutiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariatilor, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
Curtea apreciaza ca tribunalul a facut o corecta interpretare a dispozitiilor legale atunci când a retinut ca acordarea drepturilor speciale nu este nelegala din moment ce nu exista nici un text de lege care sa o interzica, ci, dimpotriva, drepturile stabilite prin lege constituie un minim dincolo de care, în raporturile juridice dintre partile sociale intervine principiul liberei negocieri, în conditiile existentei sursei de finantare.
2. Referitor la acordarea tichetelor cadou în suma de 108.650 lei personalului din învatamânt Curtea retine ca fata de dispozitiile art.1 al.1 din Legea nr. 193/2006 si art.2.3 din HG nr.1317/2006 în mod gresit s-a retinut de tribunal ca primarul are calitatea de ordonator de credite în raport cu personalul din învatamânt, în conditiile în care relatiile dintre acestia nu sunt de tip angajat-angajator. Cum raporturile de munca ale personalului din învatamânt sunt stabilite cu Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea, prin directorul scolii, ca angajator, primarul nu putea dispune plata acestor drepturi direct catre personalul din învatamânt, acesta nefiindu-i subordonat în acceptiunea normelor speciale care reglementeaza plata tichetelor.
În conditiile în care potrivit art.167 al.1 din Legea nr. 84/1995 unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, ordonatorul de credite trebuia sa vireze suma alocata cu titlu de tichete cadou catre unitatea de învatamânt, care la rândul sau efectua plata catre personalul angajat cu contract de munca.
Trimiterea la legislatia comunitara facuta de tribunal este irelevanta în cauza în conditiile în care nu se discuta dreptul personalului didactic de a beneficia de aceste sume, cu atât mai mult cu cât ele au fost aprobate prin hotarârea Consiliului Local Turcoaia, ceea ce se imputa ordonatorului de credite din primarie fiind modalitatea efectiva de realizare a transferului de bani cu destinatia de tichete cadou.
Din aceasta perspectiva, plata efectuata de primar unor persoane care nu-i sunt subordonate din punct de vedere al raporturilor de munca, nicidecum hotarârea prin care s-a hotarât plata acestor drepturi si care nu a fost atacata de Prefect în administrativ, este nelegala din punct de vedere al normelor legale mai sus enuntate.
3. Referitor la punctul 10 din decizia 11, Curtea retine ca acesta vizeaza masura dispusa în sarcina reclamantei de a stabili întinderea prejudiciului creat prin plata, de la titlul de cheltuieli de capital, a contravalorii unor lucrari de consultanta pentru finantare pentru care nu au fost prezentate documente justificative care sa dovedeasca faptul ca au fost executate si care nu puteau fi platite de la acest titlu, urmând a se dispune masurile cuvenite pentru recuperarea acestuia.
De asemenea, s-a stabilit ca se impune analiza celorlalte contracte de consultanta de finantare încheiate si a se stabili legalitatea, oportunitatea si realitatea acestora precum si a surselor de finantare a acestor categorii de cheltuieli. Ori, fata de masura dispusa reclamanta nu arata care este motivul de nelegalitate al unei astfel de masuri în conditiile în care nu s-a demonstrat ca prestatiile au fost efectiv efectuate.
Curtea retine ca în mod gresit tribunalul a apreciat ca pentru platile în suma de 114.824 lei sunt depuse documente justificative care sa ateste serviciile de consultanta de finantare cât timp din probele administrate în cauza rezulta fara putinta de tagada ca platile efectuate de reclamanta au fost facute în anul 2008 iar la momentul controlului – 27.04.2009- nu existau dovezi ale îndeplinirii obligatiilor asumate de prestatori.
Rezulta din derularea faptelor graba cu care a fost cheltuiti banii publici în interesul unor societati private, în unele situatii plata fiind facuta a doua zi dupa încheierea contractului, situatie dedusa din urmatoarele aspecte:
– suma de 42.412 lei achitata cu OP nr.695/16.10.2008 în favoarea S.C. R.C. S.R.L. Filipestii de Târg, judet Prahova, în baza contractului de servicii nr.200/4.02.2008 având ca obiect consultanta pentru obtinere finantare în vederea realizarii obiectivului de investitii „Introducere de gaze naturale în localitatea Turcoaia si Greci din judetul Tulcea, reabilitare si modernizare iluminat stradal.”
– suma de 42.412 lei, achitata la 12.11.2008, catre aceeasi societate, în baza contractului de servicii nr.2081 din 11.11.2008 având ca obiect „consultanta obiectiv de investitii reabilitare camin cultural (pregatire documentatie);”
– suma de 30.000 lei achitata la 23.12.2008 catre S.C. P. S.R.L. Braila în baza contractului nr.2197/19.12.2008, având ca obiect executarea serviciului de consultanta pentru întocmirea proiectului Program intercomunitar comunele Greci si Turcoaia, judetul Tulcea, ce va fi depus de beneficiar pe Masura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale (Axa III – Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale), a urmatoarelor lucrari: cererea de finantare conform Ghid Solicitant Masura 322; analiza cost – beneficiu aferenta documentatiei de proiectare: Extinderea sistemului public d alimentare cu apa comuna Turcoaia, judetul Tulcea.
Reclamanta, în justificarea îndeplinirii obligatiilor asumate de terti, a depus la dosar o documentatie privind masura 322, documentatie depusa la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Oficiul Judetean Tulcea abia la 31.12.2009, fara a rezulta cine a întocmit aceasta documentatie, fiind întocmita urmare masurilor dispuse si care nu exonereaza reclamanta de efectuarea de plati în avans, fara ca prestatia sa fi fost executata.
Nici masura dispusa privind analiza celorlalte contracte de consultanta de finantare încheiate si de stabilire a legalitatii, oportunitatii si realitatii acestora precum si a surselor de finantare a acestor categorii de cheltuieli nu este nelegala în care s-a demonstrat ca pentru obiective similare exista încheiate mai multe contracte.
4. Referitor la pct.9 din Decizia nr.11 Curtea apreciaza ca solutia instantei de fond este legala si aceasta pentru ca organul de control a stabilit, ca masura pentru reclamanta, de efectuare a regularizarilor cu bugetul de stat a sumelor ramase neutilizate din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. În masura în care nu s-a realizat aceasta regularizare si exista sume de restituit reclamanta este obligata sa calculeze si majorari de întârziere datorate pentru perioada 8.01.2009 si pâna la data regularizarii.
Aceasta pentru ca reclamanta trebuia sa faca la sfârsitul anului 2008 regularizarea sumelor primite din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului cu cele cheltuite în cursul acelui an, iar în caz de excedent bugetar prin includerea în contul de executie al bugetului local si a sumelor ramase neutilizate, trebuia conform art.4 din OUG nr.223/2008 sa o restituie.
Din înscrisul aflat la dosar rezulta ca în cursul anului 2008 pârâta a primit, în temeiul HG 364/2008 si HG nr.1155/2008, de la fondul de rezerva bugetara suma de 400.000 lei din care a cheltuit pâna la sfârsitul anului 2008 doar 74.826 lei, având obligatia regularizarii si restituirii sumelor nefolosite, nicidecum sa le includa în contul de executie al bugetului local.
Sustinerea reclamantei ca nu se impune regularizarea sumei primite motivat de faptul ca a fost folosita în totalitate urmeaza a fi înlaturata si aceasta pentru ca regularizarea trebuia sa aiba loc pâna la 8.01.2009 pentru sumele cheltuite pâna la sfârsitul anului 2008, ori utilizarea integrala s-a realizat abia în anul 2009.
De asemenea, invocarea contractului de executie lucrari nr.2223/31.12.2008 cu o valoare a acestuia de 38.316 lei, fara TVA, (45.596 cu TVA ) pentru renovarea sediului Primariei încheiat între Consiliul Local al Comunei Turcoaia, in calitate de beneficiar, si SC R. SRL, executant, este lipsit de relevanta cât timp a fost încheiat la 31.12.2008 pentru a justifica utilizarea fondurilor si în anul 2009 ori regularizarea se refera la sumele de bani utilizate efectiv pâna la sfârsitul anului 2008 nicidecum cele angajate pentru anul 2009. În anul 2009 reclamanta putea efectua reparatii la sediul sau numai daca avea fonduri excedentare, fara includerea celor de la rezerva bugetara.
În raport de aceste considerente, în temeiul art.312 din Codul de procedura civila, se va admite recursul declarat de pârâtul Curtea de Conturi a României si va modifica în parte hotarârea recurata, în sensul respingerii actiunii reclamantei pentru anularea pct.2 si 4 din Încheierea nr.VI 33/07.09.2009 si respectiv pct.7 si 10 din Decizia nr.11/25.05.2009 emisa de Camera de Conturi Tulcea. Celelalte dispozitii privind mentinerea pct.9 din Decizia 11/2008 urmeaza a fi mentinute.
Concluzionând, fata de considerentele aratate mai sus. Curtea retine ca, criticile aduse de recurenta Primaria Comunei Turcoaia, prin Primar nu sunt de natura a atrage modificarea acesteia, motiv pentru care, în temeiul art.312 din Codul de procedura civila, recursul sau va fi respins ca nefondat.
