Persoanele fizice şi reprezentanţii persoanelor juridice sunt obligate, conform art. 1 din H.G. nr. 151/1996, să declare la organele vamale sumele în valută, ce depăşesc limitele stabilite de Regulamentul B.N.R. Fapta se sancţionează cu amendă şi confiscarea sumelor declarate, în baza art. 1 din H.G. nr. 151/1996.
Dacă în procesul verbal este descrisă corect fapta, apreciată ca fiind contravenţie, actul menţionat este valabil.
(Secţia de administrativ, decizia nr. 2.704/1998)
S-a formulat recurs de către recurenta D.G.V. – Direcţia Regională Vamală Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 11.268/8.07.1998, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr. 14.336/1997, în contradictoriu cu intimata G.S..
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin procesul verbal de contravenţie nr. 123/29.06.1997, petentul G.S. a fost sancţionat contravenţional cu amendă în sumă de 1.000.000 lei şi confiscarea sumei de 20.000 D.M., conform art.l. din Anexa nr. 7 la Regulamentul privind efectuarea operaţiunilor valutare emis de B.N.R. nr. V/l0813/8.08.1994 şi art.l. din H.G. nr. 151/1996.
S-a apreciat că procesul verbal este lovit de nulitate absolută, întrucât nu conţine descrierea corectă a “faptei propriu zise, ca realitate faptică”, motiv pentru care a fost admisă plângerea, s-a anulat procesul verbal de contravenţie şi s-a dispus restituirea amenzii şi a sumei confiscate.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate, în raport de dispoziţiile art. 304 Cod proc. civ., din oficiu, tribunalul constată că recursul este fondat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 32/1968, “procesul verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde… descrierea faptei ce constituie contravenţie, cu indicarea datei şi orei când a fost săvârşită, precum şi cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii acesteia…”, iar potrivit art. 3 al aceluiaşi articol, “lipsa din procesul verbal a menţiunilor privind numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită…”, atrage nulitatea procesului verbal.
Tribunalul constată că instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat conţinutul procesului verbal de contravenţie, dispunând anularea acestuia, pe motiv că acesta nu descrie fapta propriu zisă, ca realitate faptică. Din conţinutul procesului verbal de contravenţie rezultă, cu certitudine, că la data de 29.06.1997, ora 15,15, efectuându-se un supra-control la avionul care efectua cursa O.E. 803 (deci după încheierea formalităţilor vamale, când pasagerii trebuiau să declare valuta deţinută, cu care părăseau ţara), a fost descoperit cetăţeanul G.S., de origine din Bangladesh, care avea ascunşi în pantofi, sub căptuşeala de pe talpă (branţ), suma de 20.000 D.M..
Este fără îndoială că petentul nu a declarat valuta cu care părăsea ţara, acest lucru putând fi făcut numai cu ocazia controlului vamal, precum şi intenţia clară de sustragere de Ia vămuire, prin împrejurarea ascunderii valutei în talpa pantofilor.
Faţă de cele reţinute, tribunalul constată că procesul verbal de contravenţie conţine toate menţiunile prevăzute de art. 17 din Legea nr. 32/1968, cu arătarea faptei concrete, cât şi a împrejurărilor producerii acesteia.
Apreciind materialul probator, tribunalul reţine că petentul intimat nu a administrat nici o probă în vederea răsturnării prezumţiei de adevăr a procesului verbal de contravenţie.
Tribunalul, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 11 Cod proc. civ., urmează să admită recursul, să caseze sentinţa recurată şi pe fond, să respingă plângerea, ca neîntemeiată.
