Contravenţie. O.G. nr. 18/1994. Nerepatriere valută. Refuzul partenerului străin de a efectua plata mărfurilor. Lipsa unui litigiu intre părţi. Consecinţe


Chiar dacă agentul economic din România face dovada că partenerul extern refuză plata mărfurilor sau serviciilor, lipsa unui litigiu între părţile contractante nu duce la exonerarea de răspundere contravenţională a agentului comercial român.

(Secţia de administrativ, decizia nr. 348/1998)

S-a formulat recurs de către contestatoarea S.C. “C.” – S.R.L., prin reprezentanţii săi legali, împotriva sentinţei civile nr. 6.058/8.09.1997 a Judecătoriei sectorului 4, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor -Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat, prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie seria B, nr. 0422102/2.06.1996.

Se critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, rezultând din eronata interpretare a probelor dosarului, în speţă fiind vorba de sancţionarea recurentei de către organele de control financiar pentru contravenţia prevăzută de art. 7 din O.G. nr. 18/1994, în sensul că nu a încasat, în termenul prevăzut de lege, contravaloarea exportului efectuat la data de 2.06.1996, de la partenerul străin, firma V.S. ITALIA, susţinân-du-se că nu este imputabilă acesteia şi nu constituie o încălcare a O.G. nr. 18/1996, întrucât se datorează refuzului de plată al firmei italiene, precum şi nesocotirii de către BANCOREX a instrucţiunilor date expres prin ordinul de plată nr. 147/18.12.1996.

Sentinţa este criticată pe aspectul legalităţii, în sensul că instanţa de fond trebuia să delimiteze în ce anume constă concret vinovăţia şi culpa recurentei în nerepatrierea valutei în discuţie, atâta vreme cât contesta-toarea a făcut numeroase demersuri scrise la firma italiană, considerând că nu se face culpabilă de contravenţia pentru care a fost sancţionată cu o amendă de 1.125.636 Iei.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, în raport de motivele formulate, cât şi din oficiu, urmează a se constata că sunt neîntemeiate criticile, pentru următoarele considerente:

Faţă de probele produse la instanţa de fond, aceasta, în mod just, a apreciat că, în baza art. 7 alin. 1 lit. a din Instrucţiunile nr. 1/20.10.1995 de aplicare a prevederilor O.G. nr. 18/1994, nu se consideră neîncasate şi nu se supun sancţiunilor contravenţionale sumele în valută reprezentând contravaloarea mărfurilor exportate, în cazul în care sumele se află în litigiu, în condiţiile în care în termenul stabilit de organul de control urmează să înceapă procedurile judiciare, în speţă recurenta nefăcând vreo dovadă în acest sens.

Urmează ca, în baza art. 304 Cod proc. civ., să se respingă recursul, ca nefondat.