Prin sentinţa comercială nr. 467 din 27.01.2010 a Tribunalului Comercial Cluj s-a respins ca neîntemeiată contestaţia împotriva tabelului preliminar de creanţe al debitoarei SC SRL, formulată de creditoarea A.V.A.S. BUCUREŞTI, pentru următoarele considerente:
Prin declaraţia de creanţă formulată, creditoarea AVAS BUCUREŞTI a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor debitoarei cu o creanţă în valoare de 2.806,89 RON, creanţă preluată de la CAS CLUJ.
În motivarea declaraţiei astfel formulată, creditoarea a arătat că a preluat creanţele bugetare existente în evidenţele contabile ale CAS CLUJ, conform protocolului nr. 2 din 23.02.2004, învederând totodată disp. art. 2 alin.2 din OUG 95/2003 modificate prin Legea nr. 557/2003, potrivit cărora în vederea valorificării, creanţele bugetare preluate se consolidează în dolari americani, pe baza raportului leu/dolar de la data preluării acestora prin protocol.
Administratorul judiciar, verificând declaraţia de creanţă formulată de creditoarea AVAS, a propus înscrierea creditoarei în tabelul definitiv al creditorilor debitoarei în condiţiile prev. de art. 69 alin.2 din respectiv la cursul BNR de la data deschiderii procedurii.
Faţă de dispoziţiile legale anterior citate coroborate cu însăşi susţinerile creditoarei învederate în declaraţia de creanţă, precum şi cu dispoziţiile art. 2 alin.2 din OUG 95/2003 modificate prin Legea nr. 557/2003, judecătorul sindic a constatat că în mod legal administratorul judiciar a înscris creanţa creditoarei AVAS în tabelul creditorilor debitoarei făcând aplicarea disp. art. 69 alin.2 din Legea nr. 85/2006.
Împrejurarea că de la data preluării creanţei şi până la data deschiderii procedurii insolvenţei, dată în raport de care se calculează contravaloarea creanţei consolidate în dolari americani, cursul de schimb leu/dolar american comunicat de BNR a suferit modificări, nu are nici o relevanţă în cauză, aplicabile fiind dispoziţiile legale anterior arătate, creditoarea neavând nici o justificare legală de a-şi alege cursul la care să i se calculeze contravaloarea creanţei consolidate în dolari americani, în funcţie de cursul care îi este mai favorabil.
Susţinerile contestatoarei în sensul că în declaraţia de creanţă s-a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor cu o valoare în lei şi nu în valută nu sunt conforme realităţii decât parţial, întrucât în declaraţia de creanţă cererea viza înscrierea creditoarei în tabelul creditorilor cu o valoare de 2.806,89 RON.
Preluarea de către A.V.A.S. a debitului în cuantum de 2.806,89 lei la data de 31.12.2003 de la Casa de Asigurări de Sănătate, prin cesiune, s-a făcut în conformitate cu prevederile OUG nr.95/2003, care în cuprinsul art.2 stabileşte că cesiunea creanţelor se va face la valoarea determinată conform OG nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare republicată, cu modificările ulterioare, înregistrată în evidenţele contabile ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la data de 30 iunie 2003.
Legea nr.557/18 decembrie 2003 în baza căreia a fost aprobată OUG nr.95/2003 a şi modificat acest act normativ, stabilind în cuprinsul art.2 alin.2 că în vederea valorificării, creanţele bugetare preluate se consolidează în dolari americani pe baza raportului leu/dolar de la data preluării acestora prin protocol.
Această consolidare în dolari americani a creanţelor preluate pe baza protocolului nu a fost lăsată de legiuitor la latitudinea A.V.A.S., ci operează în baza legii.
Odată consolidată în valută respectiva sumă cesionată de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu mai poate fi acceptată ideea că aceasta s-ar transforma din nou în lei, întrucât dispoziţiile Legii nr.557/2003 stabilesc clar în mod imperativ conversia leului în dolari americani.
Pe cale de consecinţă, la momentul declarării creanţei A.V.A.S. BUCUREŞTI avea de recuperat o sumă consolidată în valută în cuantumul mai sus menţionat, căreia îi erau aplicabile dispoziţiile art.69 alin.2 din Legea nr.85/2006 în vederea înscrierii în tabelul creditorilor.
Faptul că legiuitorul a stabilit în mod clar şi fără echivoc, fără a da posibilitatea de interpretări şi fără excepţii, modul în care se face înscrierea în tabelul preliminar a creanţelor consolidate în valută, chiar dacă o dezavantajează pe creditoare, nu poate fi ignorat, întrucât o altă modalitate de înscriere ar intra în contradicţie cu dispoziţiile legale.
Împotriva sentinţei a formulat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI BUCUREŞTI, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei, cu consecinţa înscrierii creanţei AVAS în tabloul definitiv al creditorilor cu suma de 2.806,89 lei reprezentând creanţa preluată de la C.A.S.Cluj.
În motivarea recursului se arată că prin cererea de admitere a creantei, AV.AS. a solicitat înscrierea în Tabelul obligaţiilor debitoarei SC T.C. SRL, a creantei sale” in valoare de 2806,89 Ron” creanţă preluată de la C.AS. Cluj in temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr.95/2003, in categoria creanţelor bugetare prevăzute de art.123 pct.4 din Legea nr. 85/2006.
Pe data de 05.01.2010, lichidatorul judiciar a comunicat recurentei notificarea întocmită în temeiul art.72 din Legea nr.85/2006, în care menţionează faptul că suma declarată de AVAS a fost transformată în conformitate cu dispoziţiile art.69 alin.2 din legea insolventei, si astfel, AV.AS. a fost înscrisă cu creanţă în valoare de “2.475,69 RON”.
In aceasta situatie inscrierea AV.AS.cu creanta in valoare de “2.475,69 RON”, este total eronată pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Recurenta arată că a preluat creanţa de la CAS Cluj, prin Protocolul nr.2/23.02.2004 (ataşat declaraţiei de creanţă comunicată la dosarul de al falitei) încheiat cu CAS Cluj, pe calea cesiunii de creanţă, la valoarea de 3.438,76 RON sumă pe care recurenta a solicitat-o în cererea de admitere a creanţei depusă la dosarul cauzei.
Cesiunea creanţei este reglementată de dispoziţiile art.1 al OUG nr.95/2003 in care se arată că “Prezenta ordonanţă reglementează cesiunea creantelor bugetare restante, existente în evidentele contabile ale C.N.A.S. la 30.06.2003, pentru care creditorul deţine titluri de creanţă sau titluri executorii legal constituite, către A.V.A.B. (actual AVAS) in vederea recuperarii acestora in conformitate cu prevederile O.U.G.nr.51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată aprobată prin legea nr.409/2001”.
A.V.A.S. a preluat aceste creanţe pe calea cesiunii de creanţă, situaţie în care valoarea preluată (si cu care trebuie înscrisă) este valoarea nominală arătată atât în actele de cesiune (PROTOCOLUL NR.2/23.02.2004) cât si în declaraţia de creanţă transmisă la dosarul instanţei.
Având in vedere dispoziţiile art. 149 din Legea nr.85/2006, invocă în sprijinul contestaţiei si dispoziţiile art.1402 Cod civil, care menţionează: “Cel in contra cărui există un drept litigios vândut se va putea libera de cesionar numărându-i preţul real al cesiunii, spezele contractului si dobânda din ziua când cesionarul a plătit preţul cesiunii.”
Unul din efectele cesiunii de creanţă, între părţi este ca, cesionarul devine creditor in locul cedentului, preluându-i toate drepturile. Creanţa rămâne neschimbată, în sensul că-şi păstrează natura (civilă sau comercială), garanţiile etc. Tot ca efect al cesiunii de creanţă, cesionarul devine creditor pentru valoarea nominală a creanţei, indiferent de preţul plătit si chiar dacă s-a făcut cu titlu gratuit.
Instanta de fond a făcut o interpretare si o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 69 din obligatii care nu au fost calculate în valoare monetară şi creanţelor a căror valoare este supusă modificării (fără a cuprinde creanţele exprimate în valută – n.n.). În acest context, putem lesne observa faptul că, creanţa A.V.A.S. – creanţă certă lichidă şi exigibilă, care este calculată în lei şi care nu este supusă modificării pe parcursul procedurii de insolvenţă, nu se încadrează în tiparul juridic stabilit de art. 69 din Legea nr. 85/2006, situaţie în care motivaţia administratorului judiciar este străină de natura pricinii. Nici dispoziţiile alin. 2 al aceluiaşi articol din Legea nr. 85/2006 nu sunt aplicabile creanţei A.V.A.S. Întrucât recurenta a precizat soldul creanţei lei si nu a solicitat înscrierea creanţei in valută, soldul din contabilitatea debitoarei fiind de asemenea înregistrat in lei si nu în valută. Recurenta arată că nu AVAS este cel prejudiciat prin această măsură nelegală, ci însăşi bugetul de stat, creanţa fiind una de natură bugetară si prin aceasta măsura a organelor abilitate să administreze o procedură de faliment sunt favorizaţi debitorii, întrucât li se diminuează datoriile acestora către bugetul de stat.
Solicitarea recurentei a fost înscrierea A.V.A.S. in tabelul creditorilor cu creanţa exprimata in lei, aceasta fiind valoarea creanţei pe care este obligată să o vireze în contul cedentului Casa de Asigurări de Sănătate Cluj Napoca. Fiind solicitata in lei aplicabilitatea dispoziţiilor art.69 din Legea nr.85/2006 nu mai este posibilă, creanţa nesuferind modificări pe tot parcursul procedurii.
Înscrierea AV.A.S. cu creanţa preluată de la C.A.S. Cluj Napoca, însă diminuată la suma de 3.067,28 lei fata de cea solicitată, este greşită si nelegală, deoarece nu tine cont de natura si caracterul special al creanţelor preluate de A.V.A.S. (fie cele preluate de la bănci cedente, fie cele preluate de la Casele de Asigurări de Sănătate, fie cele preluate de la Societăţile Comerciale de Distribuţie si de Furnizare a Energiei Electrice), care au ca temei norme juridice speciale, derogatorii de la dreptul comun privind conservarea si valorificarea acestora, din următoarele motive:
In concret, regimul juridic al creanţelor preluate de A.V.A.S. este stabilit de O.U.G. nr. 51/1998, privind valorificarea unor active ale statului, republicată, aprobată prin Legea nr. 409/2001. modificată prin O.U.G. nr. 23/2004 si de O.U.G. nr. 95/14.10.2003. privind preluarea de către A.V.A.S. a unor creanţe bugetare în vederea încasării si virării lor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Legea nr. 557/18.12.2003, acte normative care reglementează atât calitatea creantelor preluate, cât şi modul de conservare, de reflectare în şi de recuperare a acestora.
Instanţa de fond s-a aflat în eroare, neanalizând însăşi cererea de admitere a creanţei depusă la dosarul de fond – în care s-a solicitat expres valoarea nominală a creanţei preluate de la CAS – preferând să invoce în sentinţa recurată aplicarea dispoziţiilor art.69 alin.2 din Legea nr.85/2006. Recurenta prin declaraţia de creanţă nu a solicitat admiterea creanţei în USD, si astfel motivarea instanţei de fond este total greşită. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – motiv invocat din ce în ce mai des în considerentele sentinţelor Tribunalului Comercial Cluj nu are fundament întrucât aşa cum a arătat în nenumărate rânduri, recurenta nu a solicitat înscrierea creanţei în valută.
Examinând recursul, instanţa constată că este nefondat, din următoarele considerente:
Potrivit art.69 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, „creanţele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei la cursul BNR existent la data deschiderii procedurii”.
Din interpretarea textului sus citat rezultă că, creanţele al căror cuantum este exprimat în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei la cursul BNR existent la data deschiderii procedurii.
Rezultă că indiferent de modul în care sunt exprimate creanţele, acestea vor fi plătite exclusiv în lei în cazul procedurii de insolvenţă. Altfel spus, din averea debitorului nu se pot face distribuiri în valută.
Aflându-se în procedura specială a insolvenţei, lege aplicabilă în speţa din cauză este legea specială a insolvenţei, textul din OUG nr.51/1998 şi 95/2003 referitoare la consolidarea creanţelor în valută, neputând fi considerate speciale în raport de legea care reglementează procedura insolvenţei.
În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr.XII din 20.03.2006, în recursul în interesul legii asupra aplicabilităţii dispoziţiilor fostului art.83 (2) din Legea nr. 64/1995, identic cu art.69 alin.2 din Legea nr. 85/2006, care a statuat că valoarea unei creanţe exprimate sau consolidată în valută este cea de la data deschiderii procedurii.
În cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a arătat că procedura de colectivă nu face diferenţă în functie de natura creantelor, astfel încât dispozitiile din Legea nr. 64/1995, în prezent Legea nr. 85/2006, referitoare la modul de înregistrare a naturii creantelor sunt aplicabile si în cazul creantelor A.V.A.S. Textele din O.U.G. nr. 51/1998 si nr. 95/2003 referitoare la consolidarea creantelor în valută nu pot fi considerate texte speciale în raport de legea care reglementează procedura insolventei.
Decizia pronuntată în recursul în interesul legii este obligatorie cu privire la dezlegarea problemei de drept conform dispozitiilor art. 329 alin. 3 C.p.c., iar faptul ca dispozitia din Legea nr. 64/1995 a fost abrogată, nu schimbă incidenta deciziei enuntate, deoarece actuala Lege nr. 85/2006 contine o reglementare similară, neexistând vreun argument pentru o altă abordare.
In consecinţă, în baza argumentelor enuntate, solutia judecătorului sindic de a respinge contestatia recurentei A.V.A.S. în baza dispozitiilor art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 este pe deplin legală si temeinică.
Sustinerile recurentei conform cărora a solicitat înscrierea creantei în moneda natională situatie în care nu se impune reducerea cuantumului creantei sunt neîntemeiate, deoarece conform dispozitiilor legale enuntate creantele preluate de A.V.A.S. au fost consolidate în dolari americani la data preluării, suportând astfel atât beneficiile aprecierii cât si riscurile deprecierii. Nimic nu împiedică declararea creantei în moneda natională, însă cuantumul creantei trebuie legal calculat în conformitate cu dispozitiile art. 69 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, prin raportare la cursul leu – dolar de la data deschiderii procedurii de insolvenţă. Textul legal este lipsit de orice echivoc si nu oferă posibilităţi de interpretare :,,Creantele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii,,. Mai mult, faţă de dispozitiile recursului în interesul legii anterior precizat, constructia juridică a recurentei este lipsită de orice relevanţă.
Pentru considerentele sus arătate, instanţa în baza art.312(1) C.pr.civ, va respinge ca nefondat recursul.
