Contractul de ipotecă pentru garantarea unui credit bancar acordat unei societăţi comerciale, neîncheiat în formă autentică, este lovit de nulitate absolută, chiar dacă proprietarul imobilului a consimţit prin act autentic la intabularea ipotecii deoarece potrivit art. 1772 Cod civil, ipoteca convenţională este un contract solemn care nu poate fi constituit decât prin înscris autentic.
Secţia Comercială, decizia nr. 1747 din 5 mai 1998.
Reclamanta S.C. “BANC POST SA – Sucursala Timişoara a chemat în judecată pe pârâţii S.C. “BARSTETIM” SRL Timişoara M.A., .M.E., B.G., B.M., B.S., B.G., N.F., N.E., N.I., N.S., R.I., R.A., H.R., H.S., M.E., M.M., R.G., S.G., S.P. şi S.P. solicitând obligarea acestora la 60.000.000 lei credit nerambursat şi 6.120.252 lei dobânzi.
în motivarea cererii reclamanta a arătat că a acordat pârâtei S.C. BARSTETIM” SRL Timişoara un împrumut de 60.000.000 lei, cu dobândă de 75%, pe o perioadă de 30 zile. Pentru garantarea creditului au fost aduse drept garanţie zece imobile, proprietatea celorlalţi pârâţi. Cum pârâta debitoare a înregistrat restanţe în rambursarea creditului şi a dobânzilor, potrivit art. 6 din Legea nr. 76/1992 reclamanta a notificat-o, declarând-o în incapacitate de plată.
Tribunalul a admis în parte acţiunea şi a obligat-o pe pârâta S.C. BARSTETIM” SRL Timişoara la plata sumelor de 60.000.000 lei cu titlu de credit nerambursat 6.120.252 lei cu titlul de dobânzi.
Totodată, instanţa a respins acţiunea faţă de ceilalţi pârâţi, cât şi cererea privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor acestora.
S-a reţinut că între reclamantă şi pârâta S.C. “BARSTETIM” SRL a intervenit un contract de credit, în baza căruia aceasta din urmă a beneficiat de un împrumut de 60.000.000 lei, cu dobândă de 75%, pe o perioadă de 30 zile.
Cum pârâta nu şi-a respectat obligaţia contractuală, înregistrând restanţe în rambursarea creditului, instanţa de fond a obligat-o la plata sumei de 60.000.000 lei şi 6.120.252 iei cu titlu de dobânzi.
S-a mai reţinut că la încheierea contractelor de garanţie au fost încălcate dispoziţiile art. 1772 Cod civil, ceea ce atrage nulitatea lor absolută.
Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, cu motivarea că nici unul din contractele de garanţie imobiliară intervenite între reclamantă şi pârâţii garanţi nu produc consecinţe juridice deoarece au fost întocmite cu încălcarea art. 1772 Cod civil.
Reclamanta a declarat recurs susţinând, între altele că a făcut dovada garantării împrumutului acordat S.C. “BARSTETIM” SRL cu ipotecile asupra apartamentelor proprietatea intimaţilor, aşa cum rezultă din contractele de garanţie imobiliară şi declaraţiile autentice aflate la dosar, prin care aceştia au fost de acord cu intabularea dreptului de ipotecă în favoarea băncii.
Critica este nefondată.
Astfel, ipoteca convenţională, contract accesoriu cu scopul de a garanta executarea obligaţiilor din contractul de creditare, este un contract supus unor condiţii legale.
în acest sens art. 1772 din Codul civil prevede că ipoteca convenţională nu va putea fi constituită decât prin act autentic.
Conform acestor prevederi legale, ipoteca este un act solemn, a cărui naştere este subordonată realizării acordului de voinţă al părţilor contractante.
Acest acord de voinţă trebuie constatat printr-un înscris cu formă autentică, sancţiunea nerespectării acestei condiţii fiind nulitatea absolută a ipotecii.
Cum în speţă contractele de garanţie imobiliară nu sunt încheiate în formă autentică, în mod corect instanţele au constatat nulitatea absolută a ipotecilor asupra apartamentelor giranţilor.
Declaraţiile autentice prin care giranţii au consimţit la intabularea dreptului de ipotecă nu suplinesc efectele juridice pe care le produce un contract de garanţie imobiliară, întocmit conform dispoziţiilor legale.
