Creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei. Neîndeplinirea condiţiilor la momentul sesizării instantei


Legea nr. 85/2006, art. 31 alin. (1), art. 3 pct. 6

Potrivit art. 31 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, este creditor îndreptăţit să ceară deschiderea procedurii, orice creditor a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile, creanţa al cărei cuantum este cel puţin egal valorii prag stabilite în art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.

Decizia nr. 116 din 22 februarie 2010

Prin dccizia nr. 56/ 18 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi a fost admisă contestaţia în anulare formulată de SC D. SRL Paşcani împotriva deciziei comerciale nr. 1427/23.11.2009 pronunţată de Curtea dc Apel Iaşi – secţia comercială.

Investită, astfel, cu soluţionarea recursului, Curtea a reţinut că în recurs s-a invocat reaua-credinţă a creditoarei SC A.C. SRL, care a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei pentru o creanţă de 37.407,88 lei ce a fost integral achitată prin virarea biletului la ordin nr. 1758/ 13.11.2006, pe bilet existând semnătura şi ştampila de primire a SC A.C. SRL.

Reclamanta a omis, cu rea credinţă faptul că în data de 22.12.2006 a cesionat creanţa de 5.392,12 lei pe care o are „asupra SC D. SRL către SC R.I. SRL.

Astfel, reclamanta cu rea credinţă a promovat acţiune în condiţiile în care debitoarea a achitat – înainte de termenul de plată – suma de 32.015,76 lei, iar diferenţa de 5.392,12 lei a fost cesionată către SC R I SRL.

Motivul de recurs se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi se circumscrie manierei în care judecătorul sindic a apreciat asupra întrunirii, în cauză, a dispoziţiilor art. 3 pct. 6 din şi ale art. 379 C. proc. civ. atunci când a analizat certitudinea creanţei invocate de creditoare pentru deschiderea procedurii insolvenţei.

Potrivit art. 31 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, este creditor îndreptăţit să ceară deschiderea procedurii, orice creditor a cărui

creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile, creanţa al cărei cuantum este cel puţin egal valorii prag stabilite în art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.

Prin creanţa certa, potrivit definiţiei legale date de art. 379 alin. (3) C. proc. civ. se înţelege acea creanţa care rezulta din însuşi actul de creanţa sau din alte acte emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.

Creanţa trebuie să fie certă în sensul existenţei sale neîndoielnice şi a cuantumului cert.

Or, în cauza pendinte debitoarea recurentă SC D. SRL contestă existenţa datoriei, depunând acte care atestă plata debitului datorat, cu mult timp înainte de formularea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.

Astfel, la dosarul cauzei a fost depus biletul la ordin nr. 1758/

13.11.2006 în valoare de 32.015,76 lei, scadent la 15.01.2007, emis de către SC M. SRL în favoarea CAOM S.A. şi girat către SC D., iar ulterior, de aceasta din urmă, către SC A.C. SRL – la data de 19.12.2006 -societatea creditoare semnând de primire şi aplicând ştampila.

In aceste condiţii, din debitul total de 37.407,88 lei recurenta SC D. SRL a achitat suma de 32.015,76 lei, cu biletul la ordin nr. 1758/

13.11.2006 care a fost girat creditoarei sale SC A.C. SRL.

Pentru diferenţa în sumă de 5392,12 lei Curtea a reţinut că intimata SC A.C. SRL nu mai arc calitatea de crcditoare a recurentei SC D. SRL întrucât, la data de 22.12.2006 a încheiat cu SC R.I. SRL contractul de cesiune de creanţă prin care a transmis cesionarului creanţa pe care o avea asupra debitorului ccdat SC D. SRL, în sumă de 5392,12 lei.

în raport de considerentele anterior expuse, Curtea a reţinut că la data

26.02.2009, când a înregistrat la judecătorul sindic cererea de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC D. SRL, reclamanta creditoare SC A.C. SRL nu avea calitatca de creditor îndreptăţit, astfel cum este această noţiune definită de art. 31 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, ori toate aceste condiţii trebuie îndeplinite la momentul sesizării instanţei.

In consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) – (3) C. proc. civ. a fost admis recursul declarat de SC D. SRL împotriva sentinţei comerciale nr. 421/S/ 25.06.2009 pronunţată de Tribunalul Iaşi – judecător sindic care a fost casată iar în considerarea dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 85/2006 a fost trimisă cauza judecătorului sindic care poate verifica dacă – în lipsa certitudinii creanţei creditorului SC A.C. SRL – mai subzistă temeiurile cc au determinat admiterea cererii vizând deschiderea procedurii insolvenţei SC D. SRL.