Curtea Supremă de Justiţie (C.S.J.), Secţia de administrativ, decizia nr. 481 din 26 februarie 1998 (dosar nr. 1946/1997)
Curtea de Conturi, ca instituţie a statului de drept, nu face parte din autoritatea legislativă şi nici din autoritatea judecătorească fiind, aşa cum rezultă din Constituţie (Capitolul V al Titlului III), o autoritate administrativă. în consecinţă, actele pe care le emite în exercitarea atribuţiilor ce-i sunt conferite prin art 139 din Constituţie şi prin Legea nr.94/1992, inclusiv sentinţele şi deciziile pe care le pronunţă, au caracterul unor acte administrativ-jurisdicţionale, iar nu al unor hotărâri judecătoreşti.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 29/1991, actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate cu recurs, după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale, la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. Dispoziţiile acestui text de lege trebuie interpretate, după înfiinţarea curţilor de apel, în concordanţă cu principiul dublului grad de jurisdicţie, anume că pricina poate fi dedusă instanţei în recurs, dar numai după ce judecata a avut loc în fond la curţile de apel.
La această concluzie conduce şi principiul constituţional al unităţii sistemului judiciar român, care nu cunoaşte jurisdicţii paralele, astfel că actele emise de autorităţile administrative, inclusiv cele cu caracter jurisdicţional, sunt şi trebuie să fie supuse controlului instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 48 din Constituţie şi Legii nr. 29/1990.
în raport de considerentele prezentate, instanţele de contencios administrativ sunt competente să judece, în primă instanţă, cererile împotriva actelor cu caracter jurisdicţional (sentinţe şi decizii) ale Curţii de Conturi. Şi aceasta, cu atât mai mult cu cât Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 se integrează coerent în sistemul legislativ existent, fiind exclusă o altă interpretare care s-ar situa împotriva acestui sistem şi ar împiedica accesul liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie.
Cum şi în materia contenciosului administrativ a fost instituit sistemul dublului grad de jurisdicţie – fond şi recurs – urmeză ca cererea formulată de reclamanţii VA. ş.a. să fie trimisă, potrivit art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă, la Curtea de Apel Oradea, pentru soluţionare în primă instanţă, Curtea Supremă de Justiţie (C.S.J.) – Secţia de contencios administraţi v fiind competentă să rezolve eventualul recurs împotriva hotărârii ce se va pronunţa.
