Deschiderea procedurii de insolvenţă. Starea de insolvenţă. Probe. Faliment


– Legea nr.85/2006, art.3 pct.1

Deschiderea procedurii insolventei poate fi dispusa fata de un debitor, daca acesta se afla în stare de insolventa, adica nu are în patrimoniu suficiente fonduri banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.

Odata dovedita existenta unei astfel de datorii se prezuma legal ca, debitorul nu dispune de suficiente fonduri banesti, cu exceptia cazului în care acesta face dovada contrara, în sensul existentei în patrimoniul sau a unor fonduri banesti suficiente disponibile pentru plata creantelor împotriva sa.

Insuficienta/suficienta disponibilitatilor banesti rezulta în modul cel mai facil din extrasele de cont, relevant în cuprinsul acestora fiind soldul creditor. Rularea unor sume de bani nu implica în mod obligatoriu venituri proprii ale debitorului si nici faptul ca sumele de bani rulate sunt disponibile pentru plata datoriilor.

DECIZIA COMERCIALA NR.462 R din 18.03.2010

Prin cererea formulata în data de 01.07.2009 la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Comerciala, creditorul SC N… SA a solicitat deschiderea procedurii insolventei, reglementata prin Legea nr.85/2006, împotriva debitorului SC E… SRL, invocând împotriva acesteia o creanta în suma de 100.166,3 lei în baza contractelor de leasing financiar nr.25999 din 14.07.2008, nr.26000 din 14.07.2008 si nr.26001 din 14.07.2008.

Prin sentinta comerciala nr.5091 pronuntata la 27.10.2009 în dosarul nr.28596/3/2009, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Comerciala, prin judecatorul sindic, a admis cererea introductiva a creditorului si în temeiul art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 a deschis procedura generala a insolventei împotriva debitorului SC Ecodebit SRL, dispunând totodata si celelalte masuri de ordin procedural legal aferente deschiderii procedurii.

Pentru a pronunta aceasta sentinta comerciala tribunalul a retinut ca debitorul nu si-a îndeplinit obligatiile asumate prin contractele de leasing financiar nr.25999/14.07.2008, 26000/14.07.2008, 26001/14.07.2008, astfel ca datoreaza creditorului o creanta în suma de 100.166,3 lei, în valoare mai mare decât pragul legal, reprezentând rate leasing, penalitati de întârziere si indemnizatie de reziliere, si având caracter cert, lichid si exigibil.

În aceste conditii sunt întrunite conditiile prevazute de art.3 pct.6 si 12 coroborate cu art.31 din Legea nr.85/2006, justificându-se deschiderea procedurii generale a insolventei împotriva debitorului.

Împotriva acestei sentinte SC Ecodebit SRL a declarat recurs, timbrat si în termen legal, solicitând modificarea hotarârii atacate în sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii insolventei pentru neîndeplinirea conditiilor legale.

În motivarea recursului s-a aratat, în esenta, în raport cu art.304 pct.9, art.3041 Cod procedura civila mai întâi ca debitorul nu a fost prezent în instanta si nu a fost în masura sa formuleze contestatie în judecata desfasurata la prima instanta, deoarece la adresa sediului sau social sunt spatii pentru mai multe firme diferite, citatia fiind comunicata din eroare probabil unei alte societati.

Tribunalul a deschis procedura insolventei împotriva debitorului desi nu erau îndeplinite cerintele legale în acest sens. Debitorul nu se afla în imposibilitate financiara de a-si onora debitele, dispunând de resurse financiare pentru plata acestora, neaflându-se nici un moment în stare de insolventa, rulajele lunare fiind suficient de mari în acest scop. Activitatea debitorului consta, în principal, în citirea repartitoarelor de caldura si verificarea metrologica a contorilor în laboratorul propriu si, în secundar, în lucrari de instalatii si, desi veniturile societatii nu pot fi prefigurate cu certitudine pentru perioadele urmatoare, ele nu au scazut niciodata pâna la starea de insolventa. În perioada ianuarie – octombrie 2009 rulajele lunare ale societatii au avut valori cuprinse între 8.200 lei si 74.225,25 lei, ceea ce dovedeste ca aceasta detine resurse financiare suficiente pentru plata debitelor. Neplata partiala a creantei SC NBG Leasing IFN SA se datoreaza unei situatii conjuncturale din cauza dificultatilor financiare generate de criza, dar în contul creantei debitorul a efectuat plati partiale în suma de 46.144,76 lei. Între parti a intervenit posibilitatea esalonarii platii debitului, cu înlaturarea penalitatilor, dar conditia platii de catre debitor a debitului a vizat o perioada prea scurta, veniturile debitorului nepermitând plata integrala.

Intimata SC N… SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta a depus la dosar înscrisuri în dovedirea sustinerilor formulate.

Fata de acestea, analizând actele dosarului, Curtea a constatat ca recursul este nefondat având în vedere urmatoarele considerente:

Dovezile privind citarea debitorului la judecata în prima instanta indica îndeplinirea în mod legal a acestei proceduri, recurentul nefiind în masura sa probeze pretinsa ajungere a citatiei la o terta persoana.

În raport cu prevederile art.2 si art.3 pct.1, 6 si 12 din Legea nr.85/2006, deschiderea procedurii insolventei împotriva debitorului poate interveni în cazul în care acesta se afla în stare de insolventa, nemaiputându-si plati datoriile exigibile cu sumele de bani disponibile. Sub aspectul îndeplinirii conditiilor legale pentru constatarea starii de insolventa, creditorul trebuie sa faca dovada unei creante certe, lichide si exigibile de mai mult de 30 de zile, cu o valoare superioara valorii prag legale, situatie în care legea prezuma lipsa disponibilitatilor banesti în ceea ce priveste debitorul, dar acesta are posibilitatea sa faca dovada contrara, în sensul ca are suficiente astfel de disponibilitati.

În speta, creditorul a probat ca detine împotriva debitorului o creanta având caracteristicile mentionate, chiar si în raport cu pretinsa plata partiala din partea debitorului a sumei de 46.144,76 lei, ceea ce atrage prezumtia insuficientei disponibilitatilor banesti în ceea ce priveste debitoarea, care nu a fost în masura sa administreze proba contrara în sensul ca ar detine suficiente astfel de disponibilitati pentru acoperirea pasivului existent fata de creditor. Registrul de casa depus la dosar atesta rularea unor sume substantiale de catre debitor dar aceste sume nu pot fi retinute drept disponibilitati banesti ale acestuia pentru plata debitelor, în raport cu activitatea principala desfasurata.

Debitorul nu a probat obtinerea cu titlu de venituri proprii a unor sume în cuantum suficient pentru plata debitului ramas neachitat, ceea ce atesta ca se afla în stare de insolventa.

Prin urmare, deschiderea procedurii insolventei împotriva debitorului a fost dispusa în conditiile legii, sentinta atacata fiind temeinica si legala.

Având în vedere considerentele retinute, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedura civila, a respins recursul, ca nefondat.