Din prevederile art. 11 alin. 1 lit. c din rezultă că, în situaţia conexării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de debitor cu o cerere formulată de un creditor, dacă există din partea ambilor solicitări privind numirea administratorului judiciar provizoriu, judecătorul sindic trebuie să ţină seama de propunerea făcută de către creditor.
Prin încheierea pronunţată la data de 18.01.2010, judecătorul sindic a respins în principiu cererea de intervenţie în interes propriu formulată de S.C. S. S.R.L. şi a admis cererea formulată de debitoarea S.C. D.I.G. S.R.L. Braşov de deschidere a procedurii generale a insolvenţei. A numit administrator judiciar pe C.I.I. F.M., pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 20 din lege.
La pronunţarea acestei hotărâri prima instanţă a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 27, 28 şi 32 din Legea nr. 85/2006 pentru deschiderea procedurii la cererea debitoarei.
Cererea de intervenţie a fost respinsă ca inadmisibilă întrucât a fost formulată înainte de deschiderea procedurii.
Împotriva încheierii a declarat recurs creditoarea S.C. M.C. S.R.L., criticând-o numai în privinţa dispoziţiilor referitoare la numirea în calitate de administrator judiciar a Cabinetului Individual de „F.M.”.
În dezvoltarea motivelor de recurs creditoarea învederează că pe rolul instanţelor de judecată au fost introduse împotriva debitoarei S.C. D.I.G S.R.L. mai multe cereri de deschidere a procedurii falimentului formulate de creditorii societăţii. La rândul său, debitoarea a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei.
Potrivit art. 31 alin. 4, instanţele de judecată sesizate cu cererile creditorilor au procedat la conexarea acestora cu dosarul debitoarei. Analizând cererea debitoarei instanţa a dispus deschiderea procedurii insolvenţei şi numirea ca administrator judiciar a C I I „F.M.”.
Instanţa a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, prin care legiuitorul a stabilit modalitatea de desemnare a administratorului judiciar, prioritate având creditorii iniţiatori ai cererilor.
În speţă, recurenta a solicitat prin cerere scrisă depusă la dosarul cauzei desemnarea în calitate de administrator judiciar provizoriu a C.I.T. S.P.R.L..
Având în vedere caracterul imperativ al normei care legiferează această materie, precum şi faptul că legiuitorul a acordat prioritate de preferinţă creditorilor, recurenta solicită desfiinţarea în parte a hotărârii atacate şi numirea în calitate de administrator judiciar provizoriu a C.I.T. S.P.R.L..
Prin întâmpinările depuse la dosar, intimaţii : debitoarea S.C. D.I.G şi creditorii S.C. I.I. S.R.L. şi P.L. au solicitat în principal respingerea recursului formulat ca netemeinic, nesusţinut, nelegal şi nefondat şi menţinerea în întregime a dispoziţiilor încheierii de şedinţă pronunţată în data de 18 ianuarie 2010 de către Tribunalul Braşov în dosarul nr. 8014/62/2009.
În subsidiar, au solicitat :
– respingerea în parte a recursului formulat ca netemeinic, nesusţinut, nelegal şi nefondat în ceea ce priveşte numirea în calitate de administrator judiciar a C.I.T. S.P.R.L. şi modificarea în parte a dispoziţiilor încheierii de şedinţă pronunţate la data de 18 ianuarie 2010 de către Tribunalul Braşov în dosarul nr.8014/62/2009, în sensul schimbării administratorului judiciar C.I.I. F.M. şi numirii ca administrator judiciar a Cabinetului Individual de Insolvenţă C.N. ;
– respingerea în parte a recursului formulat ca netemeinic, nesusţinut, nelegal şi nefondat în ceea ce priveşte numirea în calitate de administrator judiciar a C I T S.P.R.L. şi modificarea în parte a dispoziţiilor încheierii atacate în sensul schimbării administratorului judiciar C.I.I. F.M şi numirii unui administrator judiciar cu respectarea criteriului mărimii creanţei prevăzut de art. 11 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006.
Intimaţii susţin că judecătorul sindic a dat o interpretare corectă dispoziţiilor art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, având în vedere faptul că cererile creditorilor au fost conexate la cererea debitoarei, ca urmare, există un singur dosar, ce are ca obiect cererea acesteia.
Administratorul judiciar, C.I.I. F.M a depus la dosar o adresă prin care învederează că a efectuat în ultimii doi ani lucrări de evaluare pentru societatea debitoare, ca urmare, având în vedere prevederile art. 79 şi 80 alin. 2 lit. a, b, c, d şi e din Legea nr. 85/2006, nu poate îndeplini activitatea de administrator judiciar al acestei societăţi.
Examinând sentinţa atacată în limitele motivelor de recurs, în raport de probele administrate şi de dispoziţiile legale în materie, curtea reţine următoarele :
Problema controversată în cauză este interpretarea art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, în conformitate cu care, una dintre atribuţiile judecătorului sindic este : „desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activităţii practicienilor în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparţine. În situaţia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ţine seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creanţelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor ;”
După cum se observă, ca urmare a modificării acestui text de lege prin Legea nr. 277/2009, dreptul de a desemna administratorul judiciar îi aparţine titularului cererii introductive şi numai în cazul în care acesta nu solicită desemnarea unui practician în insolvenţă, judecătorul sindic are posibilitatea de a desemna administratorul judiciar dintre practicienii care şi-au depus oferta.
În situaţia conexării mai multor cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, legea acordă prioritate creditorilor şi numai dacă nu există o cerere din partea acestora, se va ţine seama de cererea debitorului.
Interpretarea dată de debitoare şi cei doi creditori care au formulat întâmpinări, în sensul că în situaţia conexării cererilor de deschidere a procedurii formulate de creditori la cererea formulată de debitor, conform art. 31 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, există un singur titular al cererii, debitorul, este eronată faţă de teza ultimă din art. 11 alin. 1 lit. c, care reglementează modul de desemnare al administratorului judiciar în caz de conexare, fără a face distincţie între cazurile în care se conexează doar cererile creditorilor, sau cererile creditorilor se conexează la cererea debitorului. De altfel, în situaţia în care debitorul nu a formulat cerere de deschidere a procedurii, legea nu îi dă dreptul de a desemna administrator deci, obligaţia judecătorului sindic de a ţine seama de cererea debitorului „dacă nu există o cerere din partea creditorilor” operează doar în cazul conexării cererilor creditorului la cererea debitorului.
Legitimarea procesuală recunoscută de lege creditorilor cu privire la măsura desemnării administratorului judiciar este justificată, întrucât creditorii sunt principalii păgubiţi ca urmare a ajungerii debitorului în stare de insolvenţă.
Faţă de cele mai sus expuse, rezultă că în mod greşit judecătorul sindic a desemnat administratorul judiciar solicitat de debitoare, în condiţiile în care şi unul dintre creditorii care au formulat cerere de deschidere a procedurii a solicitat numirea unui administrator judiciar.
O altă problemă dedusă judecăţii este aceea dacă instanţa ar fi trebuit să desemneze administratorul judiciar solicitat de recurentă sau pe cel solicitat de către intimatul P.L..
În acest sens, este de remarcat că art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 acordă doar titularilor cererilor introductive dreptul de a solicita numirea administratorului judiciar.
Creditorul P.L. nu are această calitate, având în vedere că cererea sa de deschidere a procedurii insolvenţei S.C. D I G, aşa cum precizează chiar în concluziile scrise, nu a fost conexată la dosar până la data deschiderii procedurii iar cererea depusă la dosar nu poare fi considerată decât o declaraţie de creanţă.
Ca urmare, soluţia corectă ce se impunea era numirea administratorului judiciar solicitat de către creditoarea S.C. M.C. S.R.L., a cărei cerere de deschidere a procedurii insolvenţei a fost conexată la cererea debitoarei.
Creditorul majoritar nu este prejudiciat de această măsură, întrucât, desemnarea administratorului judiciar de către judecătorul sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii este una provizorie, creditorii care deţin cel puţin 50 % din valoarea creanţelor având dreptul să decidă înlocuirea sa, potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
În raport de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1, raportat la art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, a fost admis recursul şi s-a modificat în parte încheierea atacată, în sensul numirii în calitate de administrator judiciar provizoriu a C.I.T. S.P.R.L.
Decizia nr. 194 / R /13.01.2010 a Curţii de Apel Braşov – Secţia Comercială
??
??
??
??
3
