Dispoziţie de sancţionare disciplinară. Acţiune în anulare pe calea contenciosului administrativ. Inadmisibilitate


Dispoziţia de sancţionare disciplinară emisă de pârâtă este un act de dreptul muncii, iar regimul ei juridic este constituit din prevederile Codului muncii şi ale Legii nr. 1/1970.

Acţiunea având ca obiect anularea unei asemenea dispoziţii urmează să fie respinsă, ca inadmisibilă pe calea contenciosului administrativ, actul respectiv nefiind un act administrativ, care să fie supus controlului judecătoresc în administrativ.

(Secţia de contencios administrativ, sentinţa nr. 513/1996)

Prin cererea înregistrată la acest tribunal sub nr. 45/29.08.1996, reclamantul N.I. a chemat în judecată „REFER” – R.A., Bucureşti, solicitând anularea dispoziţiei de sancţionare nr. 14.014/9.07.1996.

în motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin dispoziţia menţionată a fost sancţionat şi că a formulat contestaţie împotriva sancţiunii respective, dar contestaţia i-a fost respinsă, fără a-i fi aduse Ia cunoştinţă actele care au stat la baza măsurii respective.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii reclamantului, ca nefondată, arătând că acestuia i-a comunicat motivele pentru care a fost sancţionat disciplinar prin dispoziţia 14.014/9.07.1996, cât şi cele pentru care consiliul de administraţie al pârâtei i-a respins contestaţia formulată împotriva dispoziţiei de sancţionare disciplinară cu „mustrare”, comunicată reclamantului prin adresa nr. 688/12.08.1992.

Instanţa a pus în discuţia părţilor natura juridică a actului a cărui anulare se cere în temeiul Legii 29/1990, acestea arătând că este un act de sancţionare disciplinară.

Din analiza actelor de la dosarul cauzei, tribunalul reţine că reclamantul solicită anularea unei dispoziţii de sancţionare disciplinară, emisă în temeiul art. 100 lit. a din Codul muncii.

Totodată, reţine că reclamantul a formulat contestaţie împotriva deciziei de sancţionare disciplinară la consiliul de administraţie al pârâtei, iar contestaţia i-a fost respinsă, fiind menţinută dispoziţia de sancţionare disciplinară.

Tribunalul urmează să constate că dispoziţia de sancţionare nr. 14.014/9.07.1996 este un act de dreptul muncii, al cărui regim este reglementat de Codul muncii şi de Legea nr. 1/1970 privind disciplina muncii, respectiv dispoziţia de sancţionare disciplinară emisă conducătorului unităţii pârâte putând fi contestată la organul ierarhic superior -consiliul de administraţie al unităţii, hotărârea luată de acesta fiind definitivă.

Astfel fiind, dispoziţia de sancţionare a cărei anulare s-a cerut de reclamant prin prezenta acţiune, excede actelor supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, prevederile Legii 29/1990 nefiindu-i aplicabile, motiv pentru care o va respinge, ca inadmisibilă.